Împărăția lui Dumnezeu este o temă centrală a învățăturilor lui Iisus din Evanghelii și este cheia unor pasaje precum rugăciunea Tatăl Nostru, Cina cea de Taină și în nenumărate pilde. Predica de pe Munte, una dintre cele mai cunoscute învățături a lui Iisus, vorbește despre realitatea împărăției lui Dumnezeu și aduce principii importante despre cum să trăiești ca un creștin în împărăția lui Dumnezeu.
Deci, ce este împărăția lui Dumnezeu? În termeni generali, Biblia face referire la împărăția lui Dumnezeu ca fiind conducerea eternă și suverană a lui Dumnezeu asupra întregului univers. „Domnul și‑a așezat scaunul de domnie în ceruri și domnia Lui stăpânește peste tot” (Psalmul 103:19). Domnul este suveranul universului, iar împărăția lui Dumnezeu este domnia Sa (1 Timotei 6:15-16).
Deși exprimarea exactă „împărăția lui Dumnezeu” nu se regăsește în Vechiul Testament, conceptul de împărăție a lui Dumnezeu este prezent în multe versete din vechiul Testament, precum: „Căci a Domnului este împărăția: El stăpânește peste neamuri” (Psalmul 22:28). Scriptura prezice și venirea unuia care va institui împărăția, înțelegând prin aceasta venirea lui Mesia:
„Căci un Copil ni s‑a născut, un Fiu ni s‑a dat și domnia va fi pe umărul Lui; îl vor numi: «Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii». El va face ca domnia Lui să crească și o pace fără sfârșit va da scaunului de domnie al lui David și împărăția lui, o va întări și o va sprijini prin judecată și neprihănire, de acum și‑n veci de veci” (Isaia 9:6-7).
În vremea lui Iisus, înțelegerea generală despre mult‑așteptatul Mesia era legată de speranța eliberării poporului evreu de sub ocupația străină. Astfel, oamenii s‑au entuziasmat când au auzit de un om care făcea miracole și vorbea despre împărăția lui Dumnezeu. Poate că venise timpul eliberării poporului Israel și instaurării împărăției fizice a națiunii, ceea ce așteptau demult. Însă învățătura lui Iisus despre împărăție depășea așteptările unei entități politice și geografice temporare. În schimb, El a redefinit cu totul, în esență, împărăția lui Dumnezeu.
O împărăție prezentă sau viitoare?
În Evanghelii Iisus ne învață că împărăția lui Dumnezeu este atât o realitate prezentă, cât și una viitoare. Câteodată El spune că împărăția a și venit (Marcu 1:14-15), iar alteori vorbește despre ea ca și cum este încă în viitor. Miracolele lui Iisus erau semne că împărăția lui Dumnezeu venise deja și era prezentă, cel puțin în parte, în timpul misiunii Sale (Luca 7:20-22).
Spre exemplu, când Iisus a fost întrebat de farisei despre când va veni împărăția lui Dumnezeu, El a proclamat: „Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (Luca 17:20-21). În timp ce acest pasaj vorbește despre împărăție ca fiind prezentă, Iisus a vorbit în alt loc despre ea ca fiind o realitate a viitorului. „Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: «Veniți binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția care v‑a fost pregătită de la întemeierea lumii»” (Matei 25:34).
Deci, este împărăția lui Dumnezeu ceva ce a fost din zilele lui Iisus (și continuă să fie și azi), sau este o împărăție viitoare ce va apărea după A doua venire a lui Iisus?
Când împărăția este văzută ca pe conducerea dinamică a lui Dumnezeu, atunci poate fi înțeleasă atât ca o realitate prezentă, inițiată prin misiunea lui Iisus, cât și ca o realitate viitoare. Biblia ne învață că desăvârșirea împărăției va avea loc atunci când Iisus se va întoarce să‑și stabilească împărăția Sa pe Pământ. „Împărăția lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și El va împărăți în vecii vecilor” (Apocalipsa 11:15).
Trăirea în împărăție
În Evanghelia după Ioan citim că pentru a fi născuți din nou ni se cere să intrăm în împărăția lui Dumnezeu (Ioan 3:3). Prin acceptarea lui Iisus ca Domn și Mântuitor, prin credința în învierea Lui și dacă intrăm în relație cu Dumnezeu, putem face parte din împărăția Lui. Pentru cei care își pun încrederea în Dumnezeu și intră într‑o relație personală cu El, făcută posibilă de moartea lui Iisus pe cruce, împărăția lui Dumnezeu devine o realitate prezentă.
Iisus a demonstrat prin viața, moartea și învierea Sa că împărăția lui Dumnezeu nu era o speranță ambiguă viitoare; prin venirea Lui a devenit iminentă și cere un răspuns imediat. În primul capitol din Evanghelia după Marcu citim că Iisus a venit „să propovăduiască Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: «S‑a împlinit vremea, și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie»” (Marcu 1:14-15).
Iisus a transmis înțelesul împărăției lui Dumnezeu prin faptele Sale și a dezvăluit informații despre împărăție prin învățăturile Sale. Faptul că a luat masa cu proscriși ai societății zilelor Lui (vameși și păcătoși), că i‑a atins pe cei considerați necurați, că a iertat păcate și a vindecat în zi de sabat, a adus o înțelegere mai profundă asupra harului, iubirii, preocupării și milei Tatălui și a naturii împărăției Sale. Faptul că Iisus i‑a învățat pe ucenici rugăciunea „Tatăl nostru” i‑a dus într‑o nouă relație cu Dumnezeu ca Tată al lor ceresc, făcându‑i parte din familia Sa (Matei 6:9).
Mai mult de atât, Iisus a arătat clar că intrarea în împărăția lui Dumnezeu nu este doar pentru Israel atunci când a vorbit cu femeia samariteană la fântână, spunându‑i: „Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr” (Ioan 4:23). Invitația de a intra în împărăția lui Dumnezeu este extinsă tuturor oamenilor „din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă” (Apocalipsa 7:9).
Intrarea în împărăție prin credința în Iisus ne acordă viața veșnică, însă viața veșnică nu începe doar după ce murim. Viața veșnică, precum împărăția lui Dumnezeu, este și o realitate prezentă, iar pentru noi, credincioșii, a început deja. Deși trupurile noastre fizice vor muri la un moment dat, sufletul nostru va continua să trăiască etern cu Dumnezeu. Sufletul nostru – esența noastră, persoana care suntem noi azi – va ieși pur și simplu de pe ușa vieții noastre fizice din prezent prin moarte și va intra în continuarea eternă a vieților noastre.
Între timp, trăim în împărăția lui Dumnezeu în prezent. Când suntem născuți din nou în împărăția lui Dumnezeu, centrul vieților noastre se schimbă complet. Iisus ne cheamă să căutăm „mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui”, încrezători că toate celelalte lucruri vor urma în concordanță cu voia lui Dumnezeu (Matei 6:33). Când Dumnezeu conduce în viețile noastre, ne punem credința și încrederea în El și căutăm să ne aliniem viețile, faptele și deciziile cu voia Sa (Matei 6:10).
Când intrăm sub conducerea lui Dumnezeu, suntem chemați să ne integrăm „împărăția” noastră – adică ceea ce conducem noi, sau ceea ce avem sub control în viețile noastre – în împărăția Sa. Trebuie să căutăm să ne aliniem voința cu cea a lui Dumnezeu și să lăsăm ca voia Sa, după cum este exprimat în Biblie, să ne călăuzească viețile. Suntem chemați să contribuim la promovarea împărăției Sale invitându‑i și pe alții să intre în împărăția Sa și să fim un exemplu viu al iubirii Sale necondiționate pentru alții.
Să trăim în împărăție în prezent înseamnă să‑i permitem lui Dumnezeu să ne conducă viețile, să recunoaștem și să onorăm faptul că El este cel care ne‑a creat. Înseamnă să ne străduim să trăim în așa fel încât să îl onorăm și să îi aducem slavă. Noi ne modelăm viețile după exemplul pe care Iisus l‑a dat de a‑L iubi pe Dumnezeu și de a‑i iubi pe ceilalți oameni (Matei 22:37-39). Să trăim în împărăția lui Dumnezeu înseamnă să trăim în fiecare zi ca un om care are o relație personală și interactivă cu El – o relație ce cuprinde viața noastră pământească și se continuă în cea eternă.