Recent mi‑am dat seama că gândeam greșit în ceea ce privește locul unde a trăit Iisus cât era copil și tânăr. Știam că Galileea era în nordul Israelului și destul de departe de marele oraș Ierusalim, dar de‑abia mai târziu mi‑am dat seama cât de departe era și cum i‑a influențat asta pe Iisus și pe ucenicii Lui și, de asemenea, pe evreii din zilele Lui. Să vă fac o imagine de ansamblu.

Galileea este o zonă aspră, deluroasă, lângă apă, care de sute de ani era departe de cultura și viața evreiască. Când Israelul s‑a separat în două regate la moartea Regelui Solomon, Galileea a ajuns parte din regatul de nord, care a abandonat închinarea la adevăratul Dumnezeu și în final a ajuns cucerită în 721 î.d.Hr. Atunci nobilii și locuitorii urbani au fost deportați însă se pare că săracii au fost lăsați în pace și au continuat să‑și vadă de viețile lor.

Mai târziu a fost cucerit și regatul de sud, de către babilonieni, în 586 î.d.Hr, iar locuitorii au fost deportați. Mai apoi le‑a fost permis să se întoarcă, iar când au revenit au reconstruit templul și au scris Tora, primele cinci cărți ale Bibliei. De atunci și‑au bazat guvernarea și religia pe aceste cinci cărți. Dar încă nu aveau contact cu cei rămași în regatul de nord care trăiau în Galileea.

Mai târziu ambele zone au ajuns sub conducerea grecului Seleucus, până când evreii din zona învecinată Ierusalimului s‑au revoltat și și‑au câștigat independența sub dinastia evreiască numită Macabei. Când macabeii au venit la putere au început să cucerească pământurile de lângă ei și pe la anul 100 î.d.Hr au cucerit zona Galileea și și‑au impus legile – legile din cele cinci cărți ale Bibliei. Atât de recent au ajuns galileenii parte din religia și felul de viață evreiesc.

Cu siguranță că evreii din jurul Ierusalimului nu‑i prea stimau pe galileeni. Se pare că galileenii chiar vorbeau mai diferit, după cum reiese din ce i s‑a spus lui Petru în noaptea dinaintea judecății lui Iisus: „Nu mai încape îndoială că și tu ești unul dintre oamenii aceia, căci și vorba te dă de gol”.1 Poate chiar Iisus însuși să fi vorbit cu acel accent ce suna ciudat iudeilor.

Probabil că preoții cei înalți și fariseii considerau ridicolă ideea ca un profet, mai ales Mesia, să vină din Galileea. Chiar îl zeflemeau pe unul de‑a lor, Nicodim, care gândea că poate ar fi posibil lucrul acesta: „Cercetează bine și vei vedea că din Galileea nu s‑a ridicat niciun proroc”.2 Și se pare că satul natal a lui Iisus avea o reputație mai proastă. În Evanghelia după Ioan se spune că tocmai unul din apostolii lui Iisus, Natanael, ar fi spus: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?”3

Chiar și romanii aveau o părere cam proastă despre acel loc. Cartea Faptele Apostolilor notează că un anumit Iuda din Galileea ar fi început o revoltă acolo, dar a fost ucis și adepții lui împrăștiați.4 Romani au reprimat o revoltă în acea zonă și în perioada nașterii lui Iisus și au distrus orașul Sepphoris, cel mai important oraș din Galileea, care era foarte aproape de Nazaret.

Mulți oameni nu își dau seama că Iisus a activat în mare parte în Galileea și se spune că a mers în Iudea doar ocazional. Nu‑i de mirare de ce a fost primit cu greu de elita culturală și intelectuală a zonei. Mă întreb și eu uneori dacă L-aș fi acceptat pe El și învățăturile Lui dacă aș fi trăit în acele vremuri.

Însă ei L‑au urmat. Și nu doar cei din Galileea, cât și evrei din toată lumea mediteraneeană. La doar 50 de zile după execuția Sa rușinoasă din Ierusalim, mii de evrei au venit în Ierusalim să sărbătorească un festival important religios și au înțeles că acest galilean era nu numai un profet, dar chiar mult așteptatul Mesia și s-au alăturat mișcării creștine. Ce le‑a venit?

Răspunsul este Dumnezeu în ei, într‑un mod foarte semnificativ. S‑a născut creștinismul. Apoi nu au fost doar evreii, cât și oameni din diferite nații de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman și chiar mai departe au îmbrățișat credința Dumnezeului zonelor neînsemnate. A durat mai bine de 300 de ani ca să fie apoi acceptabil, chiar de preferat, în multe părți din lume, să fii creștin. Dar dacă stai să te gândești că totul a început în ceea ce s‑ar putea numi cea mai nesemnificativă parte din cea mai problematică provincie a lumii romane, cu un om care a predicat doar trei ani și apoi a fost executat ca un criminal, la 30-și de ani, este uimitor.  

  1. Matei 26:73
  2. Ioan 7:52
  3. Ioan 1:46
  4. Vezi Fapte 5:37