Imediat după absolvirea liceului, eu şi doi prieteni ne-am hotărât să călătorim prin ţările mediteraneene din vest. Era anul 1969 iar străzile Europei erau pline de tineri hoinărind

în căutarea unui sens în viaţă. Noi am luat un tren spre Napoli, în sudul Italiei, apoi un feribot noaptea spre Tunisia. Apoi am călătorit pe coasta Africii de Nord, mergând cu autostopul cu camioane şi maşini locale.

Odată ne aflam undeva departe de orice localitate. Când s-a lăsat noaptea ne-am decis să mergem pe plajă şi să ne punem sacii de dormit pe nisipul cald.

Dimineaţa devreme, când ne adunam lucrurile, un bătrânel a venit încet spre noi. Privind mai cu atenţie am zărit un mic adăpost de paie ceva mai departe pe plajă; probabil că nu-l văzusem în noaptea precedentă din cauza întunericului. Omul, îmbrăcat sărăcăcios, ducea în mână o tavă. Probabil că are ceva de vânzare, m-am gândit. Însă odată ce s-a apropiat am văzut că, de fapt, ne aducea trei ceşti de ceai cald de mentă.

Eram doar un tânăr de optsprezece ani, ieşit de pe băncile şcolii, imatur şi fără experienţă, însă am fost foarte mişcat. De ce ar face un bătrânel ceai unor necunoscuţi când el probabil că de-abia are cu ce să supravieţuiască aici? El nu ştia cine suntem şi nu ne mai întâlnise înainte, însă a considerat de datoria lui să ne arate ospitalitate.

Am băut ceaiul aromat şi dulce cu multă recunoştinţă şi ne gândeam cum să-i răsplătim bunătatea. Dacă i-am fi oferit bani puteam să-l ofensăm, dar când ne-am uitat prin rucsacuri am găsit nişte conserve de mâncare şi i le-am făcut cadou. Nu puteam vorbi prea mult cu el fiindcă nici el, nici noi, nu ştiam bine franceza, aşa că după ce i-am mulţumit ne-am luat lucrurile şi ne-am dus din nou la drumul principal. Toţi trei am fost cam tăcuţi în restul dimineţii, cu mintea încă la omul binevoitor şi la impresia profundă pe care a lăsat-o asupra noastră.

El avea cu mult mai puţine lucruri decât noi însă a împărţit cu bucurie din ce avea. Eram din ţări diferite şi vorbeam limbi diferite, însă grija şi bunătatea au creat o legătură între noi.