Întrebare: De ce permite Dumnezeu suferința? Oare îi pasă de noi?
Răspuns: Lui Dumnezeu cu siguranță îi pasă! Este îndurerat când ne vede că suferim. Biblia ne spune că „Cum se îndură un tată de copiii lui, așa se îndură Domnul de cei care se tem de El. Căci El știe din ce suntem făcuți, își aduce aminte că suntem țărână”.1
Iisus poate să ne înțeleagă slăbiciunile fiindcă „în toate lucrurile a fost ispitit ca și noi, dar fără păcat”.2 El știe cu siguranță cum este să suferi, fiindcă a fost torturat și apoi crucificat pentru păcatele omenirii.
De asemenea, Biblia promite că într‑o zi toate suferințele se vor sfârși pentru cei care îl iubesc pe Dumnezeu. În Rai „El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut”.3
Între timp Dumnezeu are un scop pentru orice permite să ni se întâmple, chiar dacă nu vedem întotdeauna acest scop. Spre exemplu, momentele dificile pot aduce ce e mai bun din oameni. Pentru cei care nu se lasă copleșiți de amărăciune, durerea, sacrificiul și tristețea pot scoate la iveală ceva bun: iubirea, tandrețea și grija pentru alții. Dacă am găsit iubirea lui Dumnezeu prin Iisus dorim să împărtășim acel răspuns și acea iubire cu alții, încât El să le poată ușura și suferința lor și să‑i ajute prin momentele lor dificile.
Deși putem înțelege multe din motivele suferinței dacă citim Cuvântul lui Dumnezeu, nu putem ști toate răspunsurile până nu ajungem în Rai. Căile lui Dumnezeu nu sunt căile noastre și există niște lucruri pe care nu le vom înțelege până nu le vom vedea așa cum le vede Dumnezeu.4
Biblia ne spune și că „seara vine plânsul, iar dimineața, veselia”.5 Cu timpul vom privi suferința noastră din alt punct de vedere. Prin ea putem ajunge mai înțelepți și mai grijulii față de alții care suferă.
Însă în ciuda înțelegerii noastre limitate a acestor întrebări existențiale profunde, există un lucru de care putem fi siguri, iar acesta este dragostea lui Dumnezeu care nu ne lasă niciodată. Uneori vom avea dureri sau tristeți dar nu suntem lăsați fără speranță sau fără ajutor. „Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața,… nici lucrurile de acum nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Iisus Hristos, Domnul nostru”.6