De când mă știu nu îmi plăceau zilele înnorate, mai ales iarna. Păreau nesfârșite și fără speranță, aducând înfrigurare în trup și în suflet.

Totuși sunt parte din viață, așa că am învățat să le plac – iar acum chiar îmi fac plăcere. Secretul meu? De fapt, am mai multe.

Uneori profit de zilele înnorate să coc ceva dulce de care să mă bucur cu cafeaua mea. Casa miroase a cafea proaspătă și prăjituri, ceea ce îmi aduce un sentiment de căldură și fericire.

Am descoperit că îmi pot lumina ziua și cu hainele pe care le port, cum ar fi puloverul colorat preferat sau niște bijuterii drăguțe.

Și mai mult, am învățat să‑i mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceste zile. Nu sunt înnebunită după ele, dar am o casă călduroasă, un pat confortabil, mâncare pe masă și cineva alături de care să mă bucur de binecuvântările mele.

Nu demult eram afară într‑una din acele zile mohorâte. Deși era înnorat, nu mă așteptam să plouă, deci nu mi‑am luat umbrela. Pe la mijlocul dimineții, pe când eram departe de casă, am fost prinsă într‑o ploaie torențială. Când am ajuns acasă eram leoarcă. Dar cu un duș fierbine și un prânz bun le‑am lăsat pe toate în urmă și m‑am simțit mult mai bine.

Pe când eram prinsă în ploaie m‑am rugat pentru toți acei oameni care fuseseră victimele vreunui dezastru. Nu mă refer la dezastre precum că ți‑ai ars cina – ci la dezastre reale cum ar fi să rămâi fără casă din cauza vreunui dezastru natural, să nu ai duș cald, haine uscate și o masă caldă să‑ți încurajeze dispoziția.

Când anumite circumstanțe negative te doboară, roagă‑te pentru alții care o duc mai rău și asta îți pune propria situație în perspectivă și îți face bine la suflet, așa cum dușul cald încălzește trupul după ce ai fost prins în ploaie, sau mirosul de prăjituri făcute în casă alungă tristețea într‑o zi mohorâtă. Amintește‑ți că avem un Dumnezeu mare care vede și știe totul, care ne iubește foarte mult și nu va lăsa niciodată să fim testați mai multe decât ceea ce știe că putem suporta cu ajutorul Lui (1 Corinteni 10:13) și care ne ridică spiritul precum aroma de cafea proaspătă.

Chiar și atunci când cerul este încărcat, soarele încă strălucește. S‑ar putea ca norii să ne împiedice să‑l vedem, însă este acolo, la fel de strălucitor ca întotdeauna. Când întunericul ascunde totul în jurul nostru, soarele iubirii lui Dumnezeu continuă să strălucească, la fel de constant, așteptând momentul potrivit să străpungă norii și să ne încălzească din nou sufletele.