Azi am privilegiul de a primi cinci familii la cină. Ne cunoaștem de foarte mult timp, iar în seara aceasta ne întâlnim să ne bucurăm de compania tuturor. Îmi plac astfel de seri de relaxare cu prietenii și familia. Aici este adevărata mea bogăție!

Ne întâlnim să petrecem dar niciunul dintre noi nu este fără greutăți și dureri. Cel mai vechi dintre prietenii mei tocmai și‑a pierdut o nepoată bolnavă de fibroză chistică. Noi îi duceam dorul fiului mai mare, înrolat de curând în armată. Alt prieten era chinuit de niște diagnostice recente. Toți aveam probleme legate de copii, legate de slujbă, de bani, de căsnicie, de sănătate. Știu că toți eram stresați fiindcă viața este aglomerată și aruncă în noi cu tot felul în fiecare zi. Unii aveau vești bune, alții vești triste.

Romani 12:15 spune: „Bucurați‑vă cu cei ce se bucură; plângeți cu cei ce plâng”. Nu‑mi imaginez o altă descriere mai bună a spiritului de comunitate. Nu va exista niciodată un moment în care să nu fie și fericire și dificultate în viețile noastre.

Vreau să aud veștile tale bune chiar dacă se suprapun peste dificultățile mele. Voi fi fericit cu tine și pentru tine! Nu vreau să‑ți minimalizezi bucuria fiindcă exact atunci veștile mele sunt diferite. Ne vom bucura împreună!

Dacă tu ai vești rele, voi plânge cu tine și mă voi alătura durerii tale, iar împreună ne vom reaminti că bucuria se va întoarce.

Împărtășirea urcușurilor și coborâșurilor aduce bogăție. Ne intensifică bucuria, în mod diferit de cum ne-ar suplimenta averea un venit în plus. Ne aduce experiențe suplimentare, pe lângă cele personale.

Va trebui să merg în bucătărie să încep sosul pentru paste, ca apoi să‑l las la foc mic pentru următoarele câteva ore. Mă voi agita vreun minut prin casă să fac ordine și să mă asigur că este primitoare, dar doar un minut. Nimeni cu vine să îmi vadă casa. Voi petrece un minut în oglindă, dar doar cât să arăt ordonată. Nimeni nu vine pentru frumusețea mea.

Ceea ce ne adună laolaltă este prietenia. Trecutul pe care l‑am clădit împreună, filă cu filă, împărtășindu‑ne atât bucuriile cât și durerile. Cu ei am umeri pe care să plâng și prieteni cu care să râd și vice-versa.

Comunitatea este un ingredient vital pentru o viață fericită și împlinită. Dumnezeu nu a intenționat să trăim singuri. În comunitate ne punem laolaltă bucuriile și ne împărțim povara greutăților.