În fiecare zi sunt uimit de ceva deosebit din creația lui Dumnezeu! Azi a fost planta învierii (trandafirul de Ierihon), numită astfel fiindcă, deși pare moartă, este doar adormită până găsește apă și revine la viață. Această plantă trăiește în locuri uscate, cu condiții deșertice, și poate supraviețui ani de zile fără apă.
Planta învierii poate pierde până la 95% din apa celulară și totuși să supraviețuiască. Ar putea dura ani de zile până să primească apă, iar atunci când o primește începe magia, se deschide și devine verde în doar câteva ore.
Unele familii de creștini își lasă moștenire de la o generație la alta plantele învierii pe care le au, ca să le amintească de învierea lui Iisus. Planta aceasta minunată este de obicei așezată într‑un bol cu apă de Crăciun și de Paști. Este o puternică aducere aminte a ciclului viață/moarte și a promisiunii unui nou început care vine odată cu credința în Dumnezeu.
Planta învierii ilustrează și faptul că, chiar dacă suntem secătuiți, tot există speranța înnoirii. Sclipirea vieții cerești rămâne în noi în ciuda înfățișării noastre. Trebuie, de asemenea, să ne adaptăm la momentele grele și să rezistăm. Această plantă ne amintește și că uneori necesită timp să găsim soluții la problemele noastre – să absorbim ce ne trebuie din Iisus, apa vieții într‑un teren uscat și prăfuit. S‑ar putea să părem și noi inactivi în momentele liniștite ale vieții, dar când vine momentul potrivit trebuie să‑L lăsăm pe Iisus să ne călăuzească spre refugiul nostru dorit, acolo unde putem prospera și înflori.
Îmi amintește de ce i‑a spus Domnul lui Ieremia: „Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape care‑și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme și nu încetează să aducă rod” (Ieremia 17:7-8).
Paștele este un moment bun să medităm la această transformare din moartea vechiului în viața nouă. Este o ocazie să sărbătorim faptul că Iisus și‑a dat viața pentru noi, ca noi, prin sacrificiul Lui, să avem viața veșnică.