Credeam că mutarea era o simplă schimbare de peisaj, poate cu câteva ajustări minore. Doar mă întorceam în tara mea, știam deja limba, oamenii și obiceiurile. Dacă am putut să mă obișnuiesc cu căldura copleșitoare, cu mâncarea picantă, cu rișca și musonul din India și Nepal, acolo unde mi-am petrecut opt ani ca voluntară, atunci cu siguranță această mutare în direcția opusă nu ar fi fost prea dificilă.

Dar ce surpriză am avut!

Din clipa în care am aterizat în Italia, unde trebuia să fiu familiară cu lucrurile, au și început provocările: m-am simțit ciudat, ca și cum nu mai aparțineam acolo și trebuia să mă readaptez la schimbările din societate, plus că aveam câteva probleme serioase de sănătate și mă îngrijoram pentru viitorul meu. M-a luat cu amețeală când am intrat pentru prima oară după atâta timp într-un supermarchet și mă îngrozea gândul să călătoresc cu viteză pe autostradă. Un prieten m-a încurajat spunându-mi că probabil trec printr-un șoc cultural. M-a ajutat să știu ce era această stare fizică și mentală foarte confuză pe care o simțeam.

Apoi, la un moment dat, eram în spital pregătindu-mă pentru o operație delicată. Mi-am pierdut toată încrederea în persoana puternică care mă știam a fi, iar acum eram speriată. Din fericire în acele ore de singurătate pe patul de spital, slăbită și cu dureri, mi-am restabilit legătura cu Raiul. Aveam la mine un mic Nou Testament și alte cărți spirituale pe care le-am citit cu disperare, ca și cum toată viața mea depindea de acele cuvinte.

M-au readus la viață spiritual și mi-au dat un nou început. Fiecare cuvânt din cărticelele mele parcă sărea din pagină și îmi umplea sufletul cu un nou sentiment de claritate și de direcție.

Când am ieșit din spital mai aveam încă dureri fizice însă inima și sufletul meu nu mai erau la fel.

Încetul cu încetul mi-am recăpătat puterea și în cele din urmă am ajuns la o altă perioadă satisfăcătoare din viața mea.

Ori de câte ori mă uit la acea perioadă șubredă și de încercare din viața mea sunt recunoscătoare că m-am „pierdut” puțin, fiindcă așa mi-am recăpătat pasiunea și m-am pregătit pentru noua mea misiune în viață.