Iubirea necondiționată a lui Dumnezeu este nemărginită, neschimbată și nelimitată. Este dăruită oricui, fără plată. Toți am păcătuit, iar păcatul ne separă de Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu ne iubește. Asta nu înseamnă că iubește și tot ceea ce facem, însă ne iubește pe noi. De fapt, El iubește atât de mult omenirea încât a făcut posibil pentru noi să ajungem la Dumnezeu prin sacrificiul Fiului Său, Iisus. „Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiți. Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi”.1

Dumnezeu nu ne iubește pentru ceea ce suntem noi ci datorită Lui. De fapt, El nu ne iubește doar pe noi, creștinii, cei care apreciază sacrificiul imens pe care L‑a făcut dăruindu‑și singurul Fiu să moară pentru noi, ci îi iubește pe toți oamenii, din întreaga lume, în mod egal și necondiționat. Chiar și pe cei care nu au auzit niciodată de Dumnezeu, sau spun că Îl urăsc, El tot îi iubește necondiționat. Dragostea lui Dumnezeu nu poate fi explicată. Este perfectă.

Fiecare om este important pentru Dumnezeu, indiferent de vârstă, rasă, naționalitate, aspect exterior, situație economică, credință religioasă, afiliere politică sau orientare sexuală. Poate că nouă nu ne plac credințele, stilul de viață sau alegerile altor oameni. Poate nu suntem de acord cu părerile lor politice sau de altă natură. Poate că ei trăiesc fără să țină cont de standardele morale ale lui Dumnezeu; poate trăiesc în mare păcat – dar, indiferent de situația lor, Dumnezeu îi iubește.

Iisus a spus că cele mai importante porunci sunt să‑L iubești pe Dumnezeu și să‑i iubești pe ceilalți oameni,2 și ne‑a învățat să ne lăsăm lumina să lumineze, încât să vadă și ceilalți faptele noastre bune și să‑L slăvească pe Dumnezeu.3 Această chemare la acțiune dovedește că Dumnezeu a intenționat ca noi să interacționăm cu alți oameni într‑o manieră care să‑L reflecte pe El, să‑i tratăm pe alții cu dragoste, compasiune și milă, așa cum a făcut‑o El. De multe ori lucrul acesta implică sacrificii. Dar când te gândești la sacrificiul lui Iisus pentru noi, nici nu se compară.

Se povestește despre o fetiță, pe nume Liz, care suferea de o boală serioasă și rară. Singura ei șansă pentru vindecare era să primească o transfuzie de sânge de la frățiorul ei de cinci ani, care supraviețuise și el aceleiași boli și dezvoltase anticorpii necesari combaterii bolii.

Doctorii i‑au explicat băiețelului situația și l‑au întrebat dacă ar fi dispus să‑și dea sângele surorii sale. Băiatul ezită pentru o clipă, apoi trase adânc aer în piept și spuse: „Da, îmi voi salva sora”.

În timpul transfuziei, așezat în patul de lângă sora lui, băiatul zâmbi, ca toți ceilalți, văzându‑și sora cum prinde din nou culoare în obraji. Apoi deveni palid și îi pieri zâmbetul. Se uită la doctor și îl întrebă: „Voi începe să mor imediat?”

Băiețelul îl înțelesese greșit pe doctor; el a crezut că trebuie să‑i dea surorii sale tot sângele lui ca să o salveze. 4

Iată un exemplu frumos și emoționant de iubire! Biblia spune: „Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Și‑a dat viața pentru noi; și noi deci trebuie să ne dăm viața pentru frați”.5

Apostolul Iacov scrie că adevărata credință implică atât acțiune exterioară cât și interioară. Acțiunea exterioară către alții, prin lucruri practice, și acțiune interioară prin devoțiune față de Dumnezeu. El spune: „Religia curată și neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume”.6

În cartea sa Well Done, Dave Thomas spune: „Creștinii care își suflecă mânecile privesc creștinismul ca fiind atât credință cât și acțiune. Ei își fac timp să vorbească cu Dumnezeu în rugăciune, să studieze Scriptura cu devoțiune, să fie super-activi în biserica lor și își fac partea în a împărți Cuvântul Bun”.7

După cum a spus Rick Warren în The Purpose Driven Life, „În Rai Dumnezeu nu va spune: ʼVorbește‑mi despre cariera ta, contul din bancă și hobby-urile taleʼ. În schimb va trece în revistă modul cum te‑ai purtat cu alții, în special cu cei nevoiași”. 8

Iisus ne este exemplu al conceptului „suflecă‑ți mânecile”. El a arătat în continuu dragoste oamenilor. I-a fost milă de cei nevoiași, iar mila L‑a motivat către acțiune iubitoare. A fost înțelegător. A arătat bunătate. I‑a hrănit pe cei flămânzi și I‑a vindecat pe cei bolnavi. A luptat împotriva răului și a nedreptății.

Să facem și noi ce putem și să fim un exemplu tangibil al iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate, să Îl arătăm pe El și iubirea Lui celor în nevoie – spiritual, prezentându‑le pe Iisus, și practic, ocupându‑ne de celelalte necesități ale lor.

  1. Romani 5:6,8↑
  2. Vezi Matei 22:37-40.↑
  3. Vezi Matei 5:16.↑
  4. Vezi http://www.turnbacktogod.com/story-unconditional-love.↑
  5. 1 Ioan 3:16↑
  6. Iacov 1:27↑
  7. Our Daily Bread, 6 februarie. Extras dintr‑o predică a lui Dennis Davidson, Authentic Faith Works, 26 octombrie 2009↑
  8. The Purpose Driven Life (Grand Rapids, MI: Zondervan, 2002), 126↑