Eliberarea de stres a devenit o industrie de miliarde de dolari și cu multe aspecte. A apărut o armată de experți care dau tot felul de sfaturi. Unii spun că cheia este o mai bună organizare a timpului – reducem stresul dacă jonglăm mai bine cu toate câte avem de făcut. Alții spun că cheia este răbdarea – să fim ambițioși dar să ne concentrăm pe țelurile mai puțin descurajatoare și de scurtă și medie durată. Alții ne spun să ne reexaminăm prioritățile din punctul de vedere al calității vieții și să ne concentrăm pe lucrurile care contează cel mai mult. Iar alții au o abordare mai spirituală: ne eliberăm de stres prin yoga, meditație sau alte astfel de lucruri. Pe cine să credem?

Îmi amintește de povestea celor cinci orbi cărora li s‑a cerut să descrie un elefant. Fiecare a pipăit o altă parte a animalului înainte să răspundă. Unul a apucat coada și a spus: „Elefantul este precum o funie”. Următorul a apucat piciorul. „Nu”, a zis el, „elefantul este precum un copac”. Cel de‑al treilea a pipăit elefantul pe burtă. „Nu, elefantul este precum un zid”. Cel de‑al patrulea a pipăit trompa și a spus: „Nu, elefantul este precum un șarpe”. Iar ultimul a pipăit o ureche și a spus: „Nu, elefantul este precum o frunză”. Toți aveau dreptate, însă nici unul dintre ei nu în întregime și nu era singurul care să aibă dreptate.

Când este vorba despre viețile noastre doar Dumnezeu vede imaginea de ansamblu. El știe exact de ce avem nevoie ca să facem față stresului și provocărilor cu care ne confruntăm în mod inevitabil în viața noastră. Și nu numai atât. El dorește să fie implicat personal zilnic să ne arate ce putem face în acest sens.

Dacă vii la El, Îi spui de ce ai nevoie și Îi mulțumești pentru ajutorul Său, atunci El o va face pentru tine și va revărsa peste tine din dragostea Lui. „Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Iisus”.1

  1. Filipeni 4:7