Când am terminat liceul eram hotărâtă să devin traducătoare profesionistă. Patru ani m‑am dedicat studiului celei de a doua limbi și am urmat cursuri de traducător. Îmi plăcea provocarea să trec înțelesul unei expresii dintr‑o limbă în alta și deja lucrasem de câțiva ani ca traducătoare voluntară. Chiar înainte de a avea diploma în mâna am contactat vreo 30 de agenții de traduceri și am făcut zeci de traduceri model. Când am primit răspuns de la câteva am fost entuziasmată. „Te vom contacta noi când avem de lucru pentru limba ta și domeniul tău”, spuneau ei. Știam că în curând îmi voi petrece zilele făcând ceea ce iubeam.

Dar după o lună fără vreo veste de la acele agenții, a început să mă copleșească deznădejdea. Visul meu părea că se spulberă. Eram traducătoare tânără, fără experiență, într‑o limbă cu mai puțină căutare comercială și de aceea clienții erau greu de găsit.

Fără prea multă tragere de inimă am început să‑mi caut altă slujbă. O școală elementară avea nevoie de profesor de engleză și fiindcă eram prea frustrată să stau acasă și să aștept de lucru, mi‑am pus deoparte visele spulberate și mi‑am pregătit demonstrația abilităților mele de predare. Spre surprinderea – și oarecum groaza – mea, am fost angajată!

Predarea la școala elementară nu a fost niciodată pe lista mea de slujbe de vis, fiindcă m‑am auto-convins că nu am răbdare cu copiii mici. După cum m‑am așteptat, țipetele stridente mi‑au acoperit vocea, iar elevii mei vioi erau experți să se fâțâie și să nu asculte explicațiile mele despre substantive și gramatică. Dar când mi‑am făcut timp să înțeleg personalitățile acelor fețe luminoase și dornice am primit și eu lecții de răbdare, de iubire și de compasiune, lecții pe care nu le‑aș fi învățat niciodată ca traducătoare. Fiecare zi m‑a pus în situații stresante care m‑au adus în genunchi în rugăciune, dar m‑au și împins din zona mea de confort și mi‑au întărit flexibilitatea și tăria de caracter.

Sunt recunoscătoare lui Iisus că nu mi-a deschis imediat ocazia pentru dorința inimii mele, căci aș fi pierdut progresul și împlinirea personală care au fost parte din provocarea muncii de profesor. Am învățat, din nou, că Iisus, consilierul meu în carieră, mă va călăuzi acolo unde pot învăța cel mai mult, chiar dacă inițial nu mă gândisem la lucrul acela. „Domnul a făcut toate pentru o țintă”.1

  1. Proverbe 16:4