Bucuria creștină este strâns legată de credință, speranță și recunoștință. Implică să privești viața în ansamblu, bazându‑te pe credința în Dumnezeu, pe încrederea în ceea ce a spus El în Scriptură și conștientizând că viața noastră pământească este doar prima fază a relației noastre eterne cu El.
Bucuria noastră are la bază credința în ceea ce ne‑a învățat Scriptura: că Dumnezeu este creatorul nostru; că deși omenirea s‑a îndepărtat de El din cauza păcatelor, El a creat o cale de împăcare cu El prin moartea de sacrificiu a lui Iisus și prin iertarea păcatelor; că prin această reconciliere începem o relație cu El în care Duhul Său trăiește în noi, iar această relație va dura pentru totdeauna.
Credința noastră în Dumnezeu și încrederea puternică în promisiunile Sale de mântuire, reconciliere și eternitate cu Dumnezeu ne ajută să avem liniște sufletească și o atitudine încrezătoare. Credințele noastre generează speranță, că urmează lucruri bune, iar acestea ne fac să trăim cu bucurie.
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne‑a născut din nou prin învierea lui Iisus Hristos din morți, la o nădejde vie și la o moștenire nestricăcioasă și neîntinată, și care nu se poate veșteji, păstrată în ceruri pentru voi.1
Recunoștința are legătură cu bucuria. Când suntem recunoscători pentru ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi; când ne concentrăm asupra bunătății, iubirii și griji Sale și suntem mulțumiți de binecuvântările Sale, avem motiv de bucurie. Fiind mulțumiți de iubirea, de binecuvântările, de prezența și de promisiunile lui Dumnezeu, acestea ne ajută să trăim cu bucurie, cu o atitudine pozitivă asupra vieții.
[Iisus Hristos] pe care voi îl iubiți fără să‑L fi văzut, credeți în El fără să‑L vedeți și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită.2
Deoarece bucuria este un răspuns la ceea ce Dumnezeu este și la binecuvântările pe care noi le avem în El, și nu la circumstanțele noastre, de aceea bucuria poate înflori chiar și în perioadele de durere și de suferință.
Ne bucurăm chiar și în necazurile noastre.3
În mijlocul nenumăratelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor.4
Totdeauna suntem veseli; ca niște săraci și totuși îmbogățim pe mulți; ca neavând nimic și totuși stăpânind toate lucrurile.5
Nu este ușor să te bucuri când ai probleme. De fapt, în general, nu este firesc să fii mereu bucuros. Mulți ne dorim să avem un spirit de bucurie, dar nu este ceva ce putem face prin propriile noastre puteri. Bucuria este roada Duhului Sfânt iar ca să o cultivăm trebuie să ne ridicăm pânzele ca briza Duhului să ne miște în direcția bucuriei.
O modalitate de a ridica pânzele este să citești, să absorbi și să trăiești învățăturile Scripturii. Vorbind cu ucenicii chiar înainte de crucificare, Iisus a spus:
Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V‑am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.6
Citind Biblia Duhul lui Dumnezeu folosește Scriptura să ne vorbească în inimă să ne mângâie și să ne ghideze și astfel să ne dea credință și speranță, pașii către bucurie. Facem ce putem să stăm în Cuvântul lui Dumnezeu, iar Duhul, lucrând în noi, ne dă bucurie.
Cultivăm bucuria punându‑ne încrederea în Dumnezeu. Dumnezeu este de încredere; face parte din caracterul Său. În toată Scriptura suntem sfătuiți să ne punem încrederea în El. Să ne încredem în El înseamnă să avem încredere că El ne iubește și se preocupă de ce este cel mai bine pentru noi.
Inima noastră își găsește bucuria în El, căci avem încredere în numele Lui cel sfânt.7
Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Iisus, cu privire la voi.8
Indiferent că circumstanțele noastre sunt plăcute sau neplăcute, trebuie să fim mulțumiți. Asta nu înseamnă că trebuie să fim mulțumiți cu circumstanțele dificile ci, mai degrabă, să aducem mulțumiri în mijlocul circumstanțelor, bune sau rele. Scriptura ne învață să‑i mulțumim Domnului că lucrează prin circumstanțele noastre prezente spre bine, știind că El nu ne‑ar da poveri prea grele să le cărăm și că harul Lui ne este deajuns ca să le purtăm. Când îi mulțumim și îl slăvim, simțim acea bucurie care este moștenirea noastră în Hristos.9
După cum vedem, bucuria lui Hristos se leagă și este rezultatul sistemului nostru de credință. Noi credem în Dumnezeu, Creatorul și Tatăl nostru. Noi credem în Cuvântul Său care ne spune despre El și pe care îl folosim să ne ghideze să luăm decizii bune. Noi avem o relație continuă în dublu sens cu El, ceea ce va continua și în eternitate. Scriitorul Michael Zigarelli a scris despre ceea ce înseamnă să ai această bucurie:
Din punct de vedere biblic putem defini bucuria ca fiind „o atitudine de bucurie zilnică, prin toate circumstanțele”. Este mai multe decât o simplă mulțumire sufletească, mai mult decât bucurie, mai mult decât o satisfacție generală asupra vieții.10
Zigarelli a găsit că cei ce au spus că sunt „de obicei” sau „întotdeauna” bucuroși au și mai multe din celelalte trăsături creștine decât cei care sunt „rar” sau „doar uneori” bucuroși. El a explicat că „virtuțile cele mai influențate de această bucurie continuă sunt bunătatea și răbdarea.”11
Deși lucrurile de natură spirituală sunt greu de măsurat, iar un sondaj se bazează pe interpretări, am găsit că sondajul lui Zigarelli este util să arate că exersarea unor virtuți pare să ne ajute să progresăm în creștinismul nostru. El a descoperit că mulți creștini, deși îl pun pe Dumnezeu în centrul vieții lor și sunt recunoscători, au un nivel sub mediu al bucuriei în viața lor și, conform acestui studiu, ei nu stau prea bine nici cu bunătatea și răbdarea. El a remarcat că dacă un om nu are bucurie constantă în viața lui/ei, are tendința să fie repezit cu oamenii, să aibă puțină toleranță la iritațiile vieții și să fie mai puțin generos.
Dacă vrei să progresezi cu bucuria trebuie să te gândești și să meditezi regulat la bunătatea și dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Bucuria este rezultatul faptului că citim, credem și acționăm după Cuvântul lui Dumnezeu; că Duhul Sfânt trăiește în noi și datorită sacrificiului lui Iisus. Bucuria creștină înseamnă să îți trăiești conștient viața în cadrul iubirii și grijii lui Dumnezeu, să te confrunți cu urcușurile și coborâșurile vieții cu credința adâncă că El este mereu acolo, că ne alină și are grijă de noi; și să te bucuri că ești mereu în grija Lui iubitoare.
- 1 Petru 1:3-5↑
- 1 Petru 1:8↑
- Romani 5:3↑
- 2 Corinteni 8:2↑
- 2 Corinteni 6:10↑
- Ioan 15:10-11↑
- Psalmul 33:21↑
- 1 Tesaloniceni 5:18↑
- Jerry Bridges, The Practice of Godliness (Colorado Sprinds: Navpress, 2012), 129-30↑
- Michael A. Zigarelli, Cultivating Christian Character (Colorado Springs: Purposeful Design Publications, 2005), 49↑
- Zigarelly, Cultivating Christian Character, 50↑