În primele capitole din Geneza citim despre un personaj enigmatic, Enoh. Deși în ziua de azi știm foarte puține despre el, se pare că Enoh a fost foarte cunoscut în vremea lui Iisus deoarece în Noul Testament, în cartea lui Iuda, se menționează o profeția a sa despre Zilele din Urmă. 1 Acest patriarh (născut cu numai șapte generații după Adam) a fost și tatăl bărbatului din Biblie despre care se spune că a trăit cel mai mult, Metusala. 2
Cel mai interesant lucru despre Enoh se găsește în Geneza 5:24: „Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu”.
„A umblat cu Dumnezeu” – la ce te gândești când auzi această expresie?
- A umbla cu Dumnezeu arată armonie. „Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?” 3 Când mergem împreună cu cineva stăm de obicei unul lângă altul. Încercăm să nu o luăm nici înainte dar nici să nu rămânem în urmă. Să înveți să ții pasul cu Dumnezeu este o aventură de o viață.
- A umbla cu Dumnezeu este de asemenea simbolic cu a comunica cu Dumnezeu. Mulți dintre marii gânditori și scriitori, precum Henry David Thoreau, Ralph Waldo Emerson, Thomas Jefferson și Søren Kierkegaard obișnuiau să se plimbe când aveau nevoie de contemplare. Adam și Eva comunicau zilnic cu Dumnezeu când El se plimba prin Grădina Edenului. 4
- A umbla cu Dumnezeu este un mod de viață. Biblia ne spune „Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi” 5 și „Umblăm prin credință, nu prin vedere”. 6 Ne spune de asemenea să ne purtăm (să umblăm) cuviincios, 7 să umblăm în adevăr, 8 să umblăm în lumină 9 și să ne purtăm (să umblăm) cu înțelepciune. 10
Pavel a scris despre viața lui Enoh spunând: „Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu”. 11 Enoh l‑a mulțumit atât de mult pe Dumnezeu încât se pare că într‑o zi a umblat cu Dumnezeu direct în Rai.
O viață care să‑I facă pe plac lui Dumnezeu este o viață simplă trăită în comuniune cu Creatorul nostru până în ziua când ne‑am terminat călătoria în această lume și ajungem în siguranță în căminul nostru ceresc.