Acestea au fost cuvintele unei femei, cu aproape 3000 de ani în urmă, a cărui fiu i-a murit în brațe. Cu câteva ore mai devreme el se plânsese de o durere de cap după ce s-a întors de la câmp cu tatăl său. Ea l-a luat în brațe și a încercat să-i răcească fruntea înfierbântată, însă până la amiază băiatul se stinse.
Fiul ei fusese bucuria ei. Și nu erau cuvinte pentru a descrie șocul, durerea și pierderea pe care ea o simțea. De aceea ceea ce a făcut ea este chiar extraordinar. Se pare că nu îi spusese soțului de moartea fiului și se pregăti să meargă la Muntele Carmel, unde știa că îl putea găsi pe profetul Ilie. Soțul era nedumerit și o întrebă de ce vrea să meargă acolo. Răspunsul ei a fost o simplă afirmație de încredere: „Totul este bine”.
Din locul în care se afla, pe munte, Ilie o văzu călărind în grabă spre el și îl trimise pe servitorul lui, Ghehazi, să o întrebe dacă totul este bine. Ea îi răspunse la fel și lui Ghehazi ca soțului: „Totul este bine”.
Când ajunse la Ilie, se aruncă la picioarele lui și plânse: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu ʼNu mă amăgiʼ?” Ilie înțelese imediat la ce se referea: Cu câțiva ani în urmă, ca mulțumire pentru ospitalitatea și generozitatea ei față de el, el i-a profețit că va avea un fiu iar Dumnezeu își împlinise promisiunea. Acesta era fiul care acum murise.
Ilie fu profund mișcat de credința ei de a apela la el în mijlocul durerii ei. Ajuns înapoi la casa ei, Ilie se duse în camera în care zăcea băiatul, închise ușa și se rugă cu disperare. Într-un final băiatul strănută de câteva ori… și deschise ochii! 1
Deși nu m-am confruntat niciodată cu o situație atât de extremă ca a acestei femei, au existat situații în care provocările și problemele au tăbărât ca pe neașteptate peste mine, iar viața mea părea că se destramă. Când voi mai fi tentată să mă alarmez și să mă panichez, sper să îmi amintesc de această femeie fără nume care, în mijlocul unei situații înspăimântătoare de nesiguranță, s-a bazat pe ceea ce știa că este neschimbat: credincioșia lui Dumnezeu. Ea și-a pus fiul în mâinile lui Dumnezeu și s-a încrezut în El să rezolve totul. Credința ei i-a permis chiar să anticipeze miracolul și să declare: „Totul este bine”.
- Citește întreaga istorisire în 2 Regi 4:18-35. ↑