„Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel Viu; când mă voi duce și mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?”.1

Îmi place această rugăciune fiindcă prezintă nevoia de Dumnezeu ca pe o nevoie primară, asemenea cerbului care caută apă. Setea este o reacție involuntară și o nevoie care necesită satisfacere.

Mi‑a luat ceva timp până am înțeles că nevoia unei relații cu Dumnezeu venea din străfundul sufletului meu. Nu trebuia să o creez, ci să o recunosc. Ani la rând m‑am stresat pentru relația mea cu Dumnezeu, încercând să definesc ce reprezintă „apropierea” de El.

Căutam, de fapt, o formulă, fiindcă nu înțelegeam, de fapt, esența relației. Oare 15 minute de rugăciune plus 30 de minute de studiu biblic însemna o relație apropiată? Dar un bonus de 20 de minute de părtășie spirituală cu un grup? Oare este suficient dacă doar aud vocea suavă a lui Dumnezeu în inima mea? Dar cum știu dacă acea voce pe care o aud este a Lui? Cum pot fi sigură că eu și El suntem într‑adevăr „într‑o relație”?

Cuvântul evreiesc „yada” înseamnă „să știi”. Însă cuvântul nu se referă la cunoașterea mintală, la memorarea de fapte, formule și definiții. Vorbește despre intimitate, descoperire și înțelegere. Acest cuvânt apare des în Scripturi; spre exemplu: „Recunoaște‑L (yada) în toate căile tale și El îți va netezi cărările”.2

Cred că vrea să spună că, cu cât Îl cunoaștem mai profund pe Dumnezeu, cu atât mai mult Îi recunoaștem calea, adevărul și miracolul. Cu atât mai mult Îl recunoaștem în minunatul răsărit de soare, în râsete și conversație plăcută, în delicioasa mâncare, într‑o îmbrățișare, în muzică frumoasă, într‑o delicioasă ceașcă de cafea, într‑o dezbatere intensă dar respectuoasă, într‑o oră de sport intens, într‑o scuză smerită, în rezolvarea unei probleme, în veștile bune și chiar în cele mai puțin bune, în începuturile și în sfârșiturile vieții.

Inima mea, cât și a ta, au libertatea de a‑L urma pe Dumnezeu. Cuvântul Său ne spune: „Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima”.3 Cuvântul Său este adevărat și viu, de încredere și infailibil. El dorește ca noi să Îl căutăm, să Îl „yada”, încât să ne poată călăuzi pașii către viața cea mai împlinită cu putință.


  1. Psalmul 42:1-2
  2. Proverbe 3:6
  3. Ieremia 29:13