Biblia ne învață să intrăm în prezența lui Dumnezeu cu slavă (laudă) și recunoștință (Psalmul 100:2-4). Cuvintele din ebraică și greacă traduse „laudă” ne spun, prin definiția lor, să‑i aducem lui Dumnezeu laudă pentru calitățile, faptele și atributele Sale, ceea ce înseamnă să binecuvântăm și să adorăm; să aducem mulțumiri, apreciere și elogiu. Putem să ne exprimăm în mod regulat admirația, recunoștința, venerația, aprecierea și dragostea când venim înaintea Lui cu smerenie, conștientizând că Dumnezeu este uimitor și iubitor.
Putem medita asupra lucrurilor pe care ni le‑a spus Dumnezeu prin Cuvânt despre El și natura Sa – că El este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt – că Dumnezeu este trei persoane. Ne‑a spus cum este El, ce a făcut, cum să ne împăcăm cu El și cum să avem Duhul Lui în noi. Prin Cuvântul Său ne‑a arătat cum să îl cunoaștem și cum să îl iubim, cum să avem încredere în El și ce îi face Lui pe plac. Și‑a exprimat dragostea, credincioșia și grija Lui pentru noi. Astfel putem să îl cunoaștem, să îl iubim, să ne bazăm pe El și să credem, să ne încredem și să ascultăm Cuvântul Său.
În viața noastră interioară, în sufletul nostru, putem să îl slujim pe Dumnezeu amintindu‑ne mereu că El este Dumnezeu – creatorul universului și Cel care ne‑a creat și pe noi, care știe totul despre noi și care, oricât de măreț ar fi, ne iubește pe fiecare dintre noi în mod personal. În cartea Apocalipsa, Iisus invită pe fiecare dintre noi să avem o relație personală cu El, când spune: „Iată Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine” (Apocalipsa 3:20).
Noi putem răspunde iubirii lui Dumnezeu pentru noi iubindu‑L și glorificându‑L pe El în interiorul nostru, cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru, cu toată mintea noastră și cu tot ce este în noi (Marcu 12:30).
Biblia ne învață: „Apropiați‑vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi” (Iacov 4:8). Putem căuta în fiecare zi să fim în prezența Lui, să trăim conșienți de Dumnezeu, de ceea ce El este și ce a făcut El. Ne putem aminti de atributele Lui, de puterea Lui și de iubirea Lui. Putem privi cu uimire creația Lui și putem medita asupra frumuseții și magnitudinii ei. Putem aprecia bunătatea pe care a arătat‑o tuturor oamenilor și să ne minunăm de iubirea Lui pentru fiecare persoană. Putem trăi cu venerație față de harul și de mila Sa arătată față de noi prin mântuire. Putem să ne bucurăm că am fost adoptați în familia Sa prin suferința și moartea lui Iisus pe cruce. Putem fi smeriți că Duhul Sfânt sălășluiește în noi (1 Corinteni 3:16).
Putem înțelege că El dorește să fie personal cu noi și că ne‑a creat să fim și noi personali cu El și să avem o relație cu El. Putem să ne străduim, cu consecvență, să ne hrănim și să întărim relația noastră. Putem să căutăm să rămânem în prezența Lui, să îl iubim, să ne exprimăm gratitudinea, să comunicăm cu El în rugăciune și să ascultăm de la El prin citirea Bibliei și prin vocea Lui directă atunci când comunică cu noi. Putem da ecou cuvintelor psalmistului: „Un lucru cer de la Domnul și‑l doresc fierbinte: aș vrea să locuiesc toată viața mea în Casa Domnului, ca să privesc frumusețea Domnului și să mă minunez de templul Lui” (Psalmul 27:4).
În viața noastră exterioară, putem să îl slujim și să îl glorificăm pe Dumnezeu prin faptele noastre. Îl glorificăm când îl acceptăm și urmăm ceea ce ne învață Cuvântul Său, când trăim conform Cuvântului și când punem principiile biblice în fapte zilnice (Ioan 14:15). Deoarece suntem ființe individuale care avem o relație cu Dumnezeu, putem să‑L urmăm căutând și călăuzirea Lui în rugăciune, luând decizii bune și făcând ceea ce ne arată El să facem. Fiecare dintre noi este diferit, iar Domnul ne poate da călăuzire specifică vieții fiecăruia dintre noi (Proverbe 3:5-6). Îl onorăm atunci când îi cerem să ne călăuzească iar apoi urmăm călăuzirea Lui prin credință.
Îl slujim pe Dumnezeu când ne trăim viețile în așa fel încât să reflecte dragostea lui Dumnezeu și principiile Cuvântului Său. Biblia ne învață să lăsăm lumina noastră să strălucească înaintea altora, ca ei să vadă ceea ce facem noi și cum trăim, ca astfel să cunoască dragostea lui Dumnezeu și să îi aducă slavă (Matei 5:16). Interacțiunea noastră cu alții, inspirată de Dumnezeu, și de felul nostru de viață în conformitate cu învățăturile și principiile Cuvântului Său, când sunt observate de ei, pot aduce lumina iubirii și adevărului lui Dumnezeu și îi pot atrage pe alții spre El.
Putem, de asemenea, să îl slăvim pe Domnul înaintea altora când împărtășim vestea bună a evangheliei, când le spunem oamenilor mărturia noastră despre cum am ajuns noi la credința în Hristos. Când împărțim literatură creștină, când învățăm pe alții sau le transmitem în vreun fel informații despre Dumnezeu și dragostea Lui, împlinim marea Lui însărcinare pentru ucenicii Lui (Matei 28:19-20). Îl slujim când îi ajutăm pe cei în nevoie, pe văduve și pe orfani, pe nevoiași și pe săraci – când dăm din noi înșine în orice fel care reflectă dragostea lui Dumnezeu și grija Lui pentru alții (Iacov 1:27).
Când ne rugăm și îi cerem ajutorul, pentru noi sau pentru alții, când căutăm călăuzirea Sa, atunci îi aducem slava și onoarea. Atunci ne recunoaștem credința în grija Lui pentru noi, în adevărul Cuvântului Său și în fiabilitatea promisiunilor Sale. Ne recunoaștem nevoia și declarăm prin rugăciunile noastre că avem încredere că El ne va auzi și va răspunde (1 Ioan 5:14-15). Când ne mărturisim păcatele în fața Lui, îl onorăm recunoscând că am făcut ceva greșit și că avem nevoie de iertarea Lui.
Îl slăvim pe Dumnezeu atunci când ne iubim aproapele ca pe noi înșine; când facem altora ce am dori să ne facă ei nouă (Luca 6:31); când iubim cu fapta și cu adevărul (1 Ioan 3:18); și când iubim, îl ascultăm și ne închinăm lui Dumnezeu și facem ceea ce a spus El, căci aceasta este datoria omului (Eclesiastul 12:13). Teologul J.I.Packer a exprimat lucrul aceasta astfel: „Toate activitățile din viața aceasta trebuie urmate cu scopul de a‑i aduce lui Dumnezeu omagiu și slavă și de a‑i fi pe plac, ceea ce înseamnă să‑i aducem slavă în mod practic”.
Când trăim conștientizând că Dumnezeu ne‑a creat după propria Lui imagine, ne motivează să facem tot ce putem mai bine să ne trăim viețile după exemplul pe care ni l‑a dat Iisus și astfel să îi aducem slavă. Însă viața care îl slăvește pe Dumnezeu nu este o stradă cu sens unic, în care toate beneficiile merg către Dumnezeu. Există și beneficii pe care le primesc cei care îl iubesc și îl slăvesc pe El, în viața aceasta sau în cea următoare, așa cum citim în Psalmi: „Fericirea și îndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele și voi locui în Casa Domnului până la sfârșitul zilelor mele” (Psalmul 23:6).
Noi, creștinii care înțelegem că Domnul dorește să trăim în așa fel încât să fim binecuvântați de El și să îi binecuvântăm pe alții, avem ocazia să împlinim scopul Creatorului în viața noastră și să trăim în prezența Lui pentru totdeauna în bucurie, dăruindu‑i mereu slava pe care o merită.
Dacă nu ai încă o relație personală cu Iisus, îl poți invita în viața ta rugându‑te această simplă rugăciune:
Dragă Iisus, cred că Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Îți mulțumesc că ai murit pe cruce pentru mine ca prin sacrificiul Tău eu să pot trăi pentru totdeauna cu Tine în Rai. Te rog să îmi ierți păcatele și deschid ușa inimii mele pentru Tine. Te rog să mă umpli cu Duhul Tău cel Sfânt și să mă ajuți să trăiesc într‑o manieră care să te glorifice pe Tine. Amin.