Am luat o înghițitură din omletă și i-am mulțumit în mintea mea lui Dumnezeu. Eram flămândă și era excepțional de delicioasă. Mi-au plăcut aromele subtile și brânza ce se topise în ea și m-am oprit pentru un moment ca să mă gândesc la minunata grijă a lui Dumnezeu și la toate câte îmi dăruiește.
Știu că de multe ori mănânc în grabă și nici nu îmi amintesc să îi mulțumesc lui Dumnezeu. Cel puțin de data asta I-am mulțumit, însă rugăciunea mea m-a pus pe gânduri că nu am procedat corect. Ar fi trebuit să-I mulțumesc înainte de prima îmbucătură, înainte ca să știu că era delicioasă.
Apoi mi-am amintit de cuvintele Regelui David: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne înveselim în ea”. 1 Ori de câte ori doresc să învăț despre recunoștință citesc psalmii lui David. După ce își enumeră problemele el îi dă întotdeauna slava lui Dumnezeu. Însă ceea ce este semnificativ pentru mine la acest verset este că el ne spune să ne trezim ca pentru o zi nouă, să-I dăm lui Dumnezeu slava pentru aceasta și să spunem – chiar înainte ca ziua noastră să înceapă – că ne vom bucura de ea și că vom fi fericiți.
Uneori mă duc la culcare și îi mulțumesc lui Dumnezeu astfel: „A fost o zi foarte bună. Îți mulțumesc pentru toate lucrurile bune care s-au întâmplat, pentru tot ce am reușit să fac, pentru sănătate și pentru familia mea fericită”. Însă acesta nu este modelul de recunoștință despre care vorbea David.
El vorbea despre să fii recunoscător și fericit chiar înainte ca ziua să înceapă. El ne spune să decidem înainte de începutul zilei că vom fi fericiți și că vom avea o zi bună. Cred că este ceva de genul să îi mulțumești lui Dumnezeu pentru omletă înainte de a o gusta. Ar trebui să-I mulțumim de dimineață, chiar dacă mai târziu va veni furtuna. Ar trebui să fim fericiți chiar dacă apar și niște probleme. Fie că este o omletă, o nouă zi, chiar și un an nou, noi putem fi fericiți indiferent de ce se întâmplă.
- Psalmul 118:24 ↑