Când vorbea mulțimilor, Iisus îi învăța de multe ori prin pilde, niște povestioare simple inspirate din viața de zi cu zi, pe care cei care le auzeau să le poată înțelege ușor și să relaționeze cu ele. Apoi, de obicei, pilda era urmată de o explicație a semnificației ei – fie pentru toată mulțimea sau doar pentru ucenicii Lui, căci, deși pilda folosea concepte pe care ei le puteam înțelege, totuși uneori nu înțelegeau morala povestirii.

Pilda Semănătorului este una dintre puținele pilde care se află în trei Evanghelii: Matei 13, Marcu 4 și Luca 8. Această pildă arată patru răspunsuri diferite pe care oamenii le pot avea la mesajul evanghelic.

„Iată, semănătorul a ieșit să semene. Pe când semăna, (1) o parte din sămânță a căzut lângă drum: au venit păsările și au mâncat‑o. (2) O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n‑avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n‑a dat de un pământ adânc; dar, când a răsărit soarele, s‑a pălit; și, pentru că n‑avea rădăcină, s‑a uscat. (3) O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat‑o și n‑a dat rod. (4) O parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălța și creștea; și a adus: una treizeci, alta șaizeci și alta o sută.”

Iisus a terminat povestea spunând: „Cine are urechi de auzit să audă” (Marcu 4:2-9).

După ce a prezentat pilda aceasta mulțimilor, Iisus le‑a explicat‑o ucenicilor Săi, fiindcă ei nu înțeleseseră semnificația ei. Iisus a spus: „Iată ce înțeles are pilda aceasta: Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. Cei închipuiți în sămânța căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiți” (Luca 8:11-12).

Când sămânța dătătoare de viață a Cuvântului lui Dumnezeu este semănată în acest pământ tare și neprimitor, Satana o fură înainte ca acei oameni să înțeleagă, iar Cuvântul să prindă rădăcină în viețile lor. Biblia ne spune că, credința vine în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu (Romani 10:17), dar „dumnezeul veacului acestuia a orbit mintea necredincioasă ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4:3-4, reformulat).

Referitor la al doilea tip de pământ descris de Iisus, El spune: „Cei închipuiți în sămânța căzută pe stânci sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n‑au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad” (Luca 8:13).

Al doilea tip de oameni aud inițial Cuvântul lui Dumnezeu cu bucurie și încep să crească, dar când vine momentul încercării entuziasmul lor dispare, iar credința lor se usucă. Pur și simplu ei „nu au rădăcină” și nu ajung să crească până să aducă rod. Ei, cumva, mor spiritual și cad la momentul încercării, fiindcă răspunsul lor la evanghelie nu este înrădăcinat în convingere și credință personală. Ei nu au primit cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu și nu au lăsat adevărul Său să pătrundă adânc în inimile lor ca să prindă rădăcini.

Explicația lui Iisus pentru al treilea tip de pământ este: „Alții sunt cei înfățișați prin sămânța căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvântul; dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și poftelor altor lucruri, care îneacă Cuvântul și‑l fac astfel neroditor” (Marcu 4:18-19).

Pământul cu spini îi reprezintă pe cei care primesc Cuvântul dar îl lasă să fie sugrumat de grijile, bogățiile sau dorințele acestei lumi temporare. Lucrurile și treburile acestei lumi le iau din timpul și din atenția pe care ar trebui să o dea Cuvântului lui Dumnezeu, iar creșterea lor spirituală este întârziată, până când spinii lumii le sugrumă rodnicia.

În cele din urmă, al patrulea tip de pământ pe care l‑a descris Iisus este cel care aduce creștere de durată și fructe adevărate: „Sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și‑l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci.” (Matei 13:23).

Spre deosebire de celelalte tipuri de pământ, acesta, al patrulea, reprezintă tipul de oameni care aud, primesc și înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu și perseverează cu răbdare până ce credința lor crește și devine roditoare pentru slava lui Dumnezeu. Creștinii roditori sunt cei care aud și înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu și permit Cuvântului să le transforme mințile, inimile și viețile. Ca rezultat, Cuvântul aduce rod în viețile lor și în viețile altora și împlinește voia și scopul Său (Isaia 55:11).

Fie ca viețile noastre să fie un exemplu de „pământ bun” precum în pilda semănătorului.