În copilărie mama îmi cerea să ajut cu treburile casei. Uneori eram reticent, concentrat pe turnul meu neterminat de cuburi. Dar încercam totuși să fac și treaba cu toată inima. Vedeam că mama era foarte ocupată. Părea copleșită cu familia noastră de șase copii plini de viață.
Munca mea preferată era să curăț geamurile. Treceam de mai multe ori cu racleta până când puteam să‑mi admir reflecția în geam. Mă asiguram că nu era nimic între mine și minunata priveliște cu cerul.
Dar, într‑o zi, mama mi‑a dat sarcina să spăl podeaua bucătăriei. De ce? Pe jos?! Nu era nimic glorios în asta! Nu era nicio reflecție! Și aproape imediat după ce aș fi curățat totul, s‑ar fi murdărit din nou.
Dar am vrut să o ajut pe mama. Deci, cu un mop mai mare decât mine, am muncit cu toată inima să elimin toate petele de murdărie. Ce muncă! Eram mândru pentru că făceam un serviciu și era o muncă grea pe care mama nu ar fi trebuit să o facă.
Venind să vadă ce fac, mama a observat că mă chinui. „Daniel”, mi‑a spus ea, „lasă apa să facă treaba!” Atunci mi‑a arătat cum să trec cu mopul foarte ud peste toată podeaua. Totul era înmuiat. „Acum așteaptă”, a spus ea. După câteva minute ea mi‑a spus să storc mopul și să trec din nou cu el peste podeaua udă. Mi‑a explicat că „Apa a muiat murdăria. Acum poți curăța fără prea mult efort.”
Mi s‑a părut un miracol! Petele de murdărie s‑au dus ca prin magie. Chiar și locurile unde era făină, ouă și ciocolată de la memorabila noastră petrecere cu clătite din ziua precedentă au devenit curate instant!
Acum, după ani, stau uneori în liniște și citesc Biblia. Am un Tată nou și o viață nouă. Dar, din păcate, inima mea este departe de a Fiului lui Dumnezeu! Uneori este „murdară” de prea mult păcat. Și cum să o curăț? Apoi aud vocea suavă a Domnului, spunându‑mi:
„Lasă apa să facă treaba! Umpleți inima și mintea cu apa Cuvântului Meu. Lasă apa să se scurgă în fiecare colțișor. Apoi așteaptă. Nu te îngrijora de atâtea lucruri, doar stai cu Mine. Iată. Acum poți să cureți fără efort. Cuvântul Meu a făcut treaba, iar „murdăria” păcatului tău s‑a dus.”
„Sfințește‑i cu adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17:17).