Unii cred că fiecare are locul lui în viață și toți trebuie doar să ne găsim locul unde ne potrivim. Alții cred că suntem cu toții liberi să facem ce vrem, să urmăm adevărul nostru și să decidem ce vrem și cine vrem să fim.
În final, indiferent de calea pe care o aleg, mulți oameni ajung să caute cu disperare locul unde se potrivesc, acasă, la muncă sau în grupul lor de prieteni sau în comunitate, și se străduiesc să se potrivească acolo, mulțumiți că și‑au găsit locul și sperând să se poată instala acolo toată viața.
În căutarea noastră pentru individualitate, destin sau impact, ne putem imagina ca un joc de tetris uman, unde ne învârtim frenetic până simțim că ne potrivim cum trebuie. Și de multe ori, în acest proces de potrivire „perfectă”, ne pierdem scopul și pasiunea. Precum formele de tetris, individualitatea noastră dispare.
Dar nu trebuie să fie așa. Da, fiecare avem un scop, însă acesta nu este să ne înghesuim în normalitate, sau să fim „exact” ca un mentor special, sau să căutăm la nesfârșit modalități prin care să ne lăsăm amprenta. Ne găsim scopul și locul când ne dăm seama că suntem iubiți, iertați și aleși copii ai lui Dumnezeu, iar El ne‑a făcut pe fiecare dintre noi să fim unici cu un motiv.
Poate scopul tău în viață este ceva ce nimeni nu s‑a gândit până atunci, fiindcă este special pentru tine. Sau poate, ca și mine, te găsești într‑un ciclu lucru-casă, străduindu‑te să te îngrijești cât poți de bine de cei dragi ție cât și pentru alții, deși nu simți că realizezi ceva extraordinar. Este ok. Lumea aceasta are nevoie de bărbați și de femei care se evidențiază în viața de zi cu zi nu pentru că sunt uimitori, ci pentru că au un Dumnezeu uimitor. El ar fi putut să ne facă perfecți, dar nu a făcut‑o; El ne‑a făcut așa cum suntem.1 Fiecare putem avea diferite roluri și putem găsi bucurie împărtășind aceste roluri cu alții.
- Vezi Filipeni 2:13. ↑