Când Iisus le‑a spus pentru prima oară ucenicilor Săi că îi va părăsi în curând, ei au fost înmărmuriți și I‑au pus tot felul de întrebări. Gândul că vor rămâne fără El era prea mult pentru ei.
El i‑a încurajat cu cuvintele: „Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n‑ar fi așa, v‑aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi. Știți unde Mă duc și știți și calea într‑acolo”.1
Toate promisiunile și cuvintele de încurajare pe care Iisus le‑a dat ucenicilor Săi sunt valabile și pentru noi azi. „Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume Duhul adevărului, pe care lumea nu‑L poate primi, pentru că nu‑L vede și nu‑L cunoaște; dar voi Îl cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi”.2
„Totuși vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar, dacă Mă duc, vi‑L voi trimite.”.3
Hristos ne‑a dat ca moștenire pacea Sa: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v‑o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte”.4
Oare lui Iisus îi pasă?
Oare lui Iisus îi pasă
Când sufăr fără alinare,
Când grijile cresc și povara apasă
Și drumul prea lung îmi pare?Oare lui Iisus îi pasă
Când necunoscute temeri și spaime
Ca un întuneric se lasă?
Oare îi pasă încât singur să nu mă lase?Oare lui Iisus îi pasă
Când la tentații am încercat să rezist;
Dar de durere nu am găsit eliberare
Deși lacrimi în șir am jertfit?Oare lui Iisus îi pasă
Când de cei dragi de despărțim?
Când durerea ne apasă
Și de necaz ne ofilim?Sigur că‑i pasă
Și durerea noastră o simte.
Când zilele și nopțile ne‑apasă
Știu că Mântuitorului meu îi pasă.