Un bebeluș ne umple viața cu o bucurie specială, o speranță specială. Un bebeluș este un suflet viu, format prin unirea unui spirit creat de Dumnezeu cu elementele fizice ale trupului tău. William Wordsworth a exprimat foarte frumos:

Nașterea e ca un somn și o uitare;

Sufletul ce pornește la drum cu noi

Fusese în alt loc din zare,

Dar a venit tocmai de departe

Nu în completă uitare,

Nu în totală goliciune,

Pe cărări de nori de la Dumnezeu,

Cel ce înseamnă casa noastră.

Știința poate descrie modul în care copiii vin pe lume, dar când îți ții pentru prima oară în brațe bebelușul și privești în ochișorii lui micuți, te uiți la unul dintre cele mai mari mistere ale universului – ocazia de a întrezări Raiul și puterea creativă a lui Dumnezeu. Acolo, în brațele tale, este dovada tangibilă a iubirii lui Dumnezeu pentru tine, deoarece El te‑a ales să fii părintele unui nou suflet.

Primii pași ai unei călătorii

Fiecare bebeluș este primul și unic în felul său: o persoană specială care a intrat în viața ta, cineva care are ceva important de făcut, cineva care va trăi în eternitate cu tine. Un copil este începutul unei relații și al unei binecuvântări care va dura și după viața aceasta prezentă.

Fiecare dintre noi este special pentru Dumnezeu și are un scop unic pentru care este aici. Lumea aceasta este o școală prin care trebuie să trecem cu toții în călătoria noastră spre casa lui Dumnezeu. Bebelușul tău, de asemenea, are un scop special în viață. În calitate de părinți, slujba noastră este să‑l ajutăm pe noul venit în lumea aceasta să se obișnuiască și să pornească în siguranță în călătoria sa prin viață.

Semnul de întrebare, promisiunea și posibilitatea nebănuită ce există în fiecare nou născut ne reamintesc de ceea ce este divin în noi – rațiunea, înțelegerea și viziunea. În acel micuț trup fragil există magie și mister. În căpșor există genialitate. Poate crește și poate învăța. Frumusețea lumii este pe chipul său; doarme cu inocența zăpezii; iar mânuța lui ca o floricică va crește să țină plugul, să cârmuiască corăbii, să vindece bolnavii, să conducă mulțimile și probabil să arate drumul către o nouă lume, mai fericită. – Autor necunoscut

Din nou bebeluș

Nașterea marchează intrarea în viață. Sărbătorirea zilei de naștere este un moment bun de reflecție și asupra renașterii și progresului nostru spiritual.

Nicodim, un vârstnic lider religios, a venit odată la Iisus noaptea, în secret. Toată învățătura nu i‑a adus fericire și satisfacție și încă avea o întrebare pentru Iisus. Dorea să știe cum poate găsi viața veșnică. Iisus i‑a răspuns simplu că, pentru a intra în împărăția cerului trebuia să se nască din nou. Lucrul acesta l‑a nedumerit.

„Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”

Iisus i‑a explicat că această naștere, la care se referea El, era o naștere spirituală; era renașterea sufletului său prin umplerea cu Duhul lui Dumnezeu.1

Tot așa cum trebuie să ne naștem să intrăm în lumea aceasta, trebuie să ne naștem din nou să intrăm în împărăția lui Dumnezeu, acea lume eternă de bucurie care ne așteaptă după viața aceasta.

Ce viață! Ce călătorie!


  1. Vezi Ioan 3:1-8.