Întrebare: De ce unii par mai norocoşi? Au o înfăţişare perfectă, o sănătate perfectă, multe talente înnăscute şi mulţi prieteni – totul – în vreme ce alţii, ca mine, nu mai terminăm cu lipsurile şi problemele.
Răspuns: La prima vedere lucrurile par nedrepte, dar să ştii că multe se întâmplă în viaţa unui om pe care alţii nu le văd. Autorul cărții Eclesiastul din Biblie a scris: „Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui”1. Nu se întâmplă ca toţi oamenii să treacă prin dificultăţi în acelaşi timp însă fiecare, odată şi odată, trece prin ce îi este sortit.
Nicio viaţă nu este completă fără un strop de suferinţă, tristeţe şi dificultate. Dumnezeu permite ca fiecare persoană să treacă prin unele dificultăţi fiindcă vrea ca toţi să înveţe cum să depăşească dificultăţile. El vrea să simţim ce înseamnă să îţi atingi limitele fizice ca să apelezi la El şi la puterea Sa. Doar o situaţie disperată te aduce în punctul acela. Deci, chiar dacă te uiţi la alţii şi crezi că pentru ei este aşa de uşor, să fii sigur că şi ei au probleme.
Este, de asemenea, important să‑ţi aminteşti că Dumnezeu vede de cele mai multe ori lucrurile foarte diferit de cum le vedem noi. Noi considerăm că oamenii sunt binecuvântaţi dacă au o viaţă mai lipsită de griji sau mai de succes, cu mai puţine probleme, boli, etc. Însă de multe ori binecuvântările lui Dumnezeu vin mascate în probleme. El preferă ca noi să avem o viaţă plină, decât una uşoară. El vrea ca vieţile noastre să fie bogate în credinţă, profunde în spiritualitate, în înţelegere, în iubire de sacrificiu, în tărie interioară şi în milostenie. Toate aceste comori sufleteşti provin dintr‑o relaţie intimă cu El şi de cele mai multe ori pe calea încercărilor, a suferinţelor sau a dificultăţilor extreme. Acea relaţie cu El şi acea profunzime spirituală pe care ţi le aduc aceste dificultăţi îţi aduc şi o bucurie mai profundă şi mai de durată.
Dacă ai putea să „le ai pe toate” cu preţul unei vieţi cu pace, împlinire şi bucurie pe care doar Dumnezeu le dă, ai vrea asta?
- Eclesiastul 3:1 ↑