Pilda fiului risipitor este probabil una dintre cele mai cunoscute pilde ale lui Iisus. 1 Vorbeşte despre un tânăr care pleacă din casa părintească, o ia pe căi greşite, îşi regretă deciziile şi în cele din urmă revine la tatăl său care îl primeşte cu braţele deschise. Tema acestei pilde a fost spusă şi răspusă în literatură şi în viaţă, portretizată în artă, dansată în balet şi chiar cântată în muzica contemporană, cum ar fi de exemplu coperta albumului Beggar’s Banquet (Banchetul cerşetorului) de Rolling Stones. Este o poveste umană ce nu are legătură cu naţionalitatea, cu credinţa, cu locul sau timpul, o poveste pătrunzătoare şi relevantă azi, tot aşa cum a fost şi cu două mii de ani în urmă.
Din multe puncte de vedere este o poveste despre luarea deciziilor. Decizia hotărâtoare a tânărului de a-şi părăsi căminul părintesc, de a-şi irosi viaţa şi mostenirea, face parte din firul poveştii; apoi sunt deciziile bune, când îi vine mintea la cap şi se hotărăşte să se întoarcă.
Şi tatăl are decizii de luat. Să-l accepte pe fiu cu braţele deschise sau să-l certe şi să-l pedepsească pentru greşelile sale? Iar această parte a povestirii conţine un detaliu ce este mereu trecut cu vederea.
Imaginează-ţi scena: tânărul, slab, murdar şi în zdrenţe. Tatăl, cu lacrimi de bucurie în ochi îmbrăţişându-şi fiul. Totuşi, momentul când tatăl îşi deschide inima ca să-şi întâmpine fiul nu este cum ni l-am imagina noi: cu fiul îngenuncheat, cerându-şi iertare şi regretând că a plecat. Nu, momentul crucial este mai devreme:
„Când era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult”. 2
Băiatul nu rostise încă nici un cuvânt însă tatăl – care fără îndoială că se îngrijorase luni sau chiar ani la rând pentru el – nu a ezitat. Nici nu a aşteptat ca fiul său să ajungă; a alergat în întâmpinarea lui.
Aceasta este imaginea iubirii necondiţionate a lui Dumnezeu. El nu aşteaptă până ce noi spunem cuvintele potrivite, El nu se uită la starea noastră jalnică sau cât s-a degradat viaţa noastră şi nu aşteaptă până ce ne-am redresat. El nu ne ceartă pentru greşelile din trecut sau pentru deciziile greşite. În clipa în care ne întoarcem către El, El ne primeşte cu braţele deschise şi ne iartă.