Unul din factorii cheie în a deveni asemenea lui Iisus este să ne dezvoltăm calități virtuoase. Acest articol se concentrează asupra acelor calități pe care Scriptura le identifică ca fiind necesare unui creștin. Aceste calități creștine sunt altceva față de calitățile care, deși sunt bune, nu definesc persoana ca fiind creștin. Spre exemplu creativitatea, flexibilitatea, atenția și hotărârea sunt calități bune, dar nu sunt menționate în mod direct în Scriptură; în schimb credința, blândețea, răbdarea, dragostea, recunoștința și altele sunt menționate.

Niciun creștin nu este perfect; toți facem greșeli, toți păcătuim și niciunul dintre noi nu a atins nivelul suprem de creștinism și nici nu îl va atinge în viața aceasta. Nu putem dezvolta calitățile creștine prin simpla respectare a regulilor din datorie, sau să considerăm că dacă facem toate lucrurile bune atunci trăim precum Hristos. Deși există liste de lucruri pe care le putem face și reguli pe care le putem urma, creștinismul nu se dezvoltă prin memorarea și aplicarea lor mecanică, ci prin răspunsul nostru personal la dragostea lui Dumnezeu, care este în noi. Faptele care reflectă calitățile creștinești vin dinlăuntrul nostru, din relația noastră cu Dumnezeu și din faptul că noi ne transformăm în făpturi noi. 1 Caracterul nostru se transformă prin lucrarea Duhului Sfânt în noi.

Există, bineînțeles, ceva ce putem face și noi pentru a progresa în calitățile creștine. Există decizii morale pe care fiecare dintre noi trebuie să le facem în mod regulat astfel încât viețile, gândurile și faptele noastre să fie în concordanță cu învățăturile Bibliei. Însă toate acestea trebuie privite din perspectiva harului divin. Duhul Sfânt este cel care aduce aceste schimbări în viețile noastre și ne face să fim asemenea lui Hristos. Și noi avem contribuția noastră, însă transformarea în sine vine de la Duhul Sfânt. Tot așa cum este cu barca cu pânze, oamenii trebuie să poziționeze pânzele în poziția corectă ca să prindă vântul. Însă vântul este cel care mișcă barca, dar doar dacă pânzele sunt ridicate. Puterea Duhului Sfânt ne poate transforma; dar dacă dorim să fim mișcați trebuie să depunem efortul necesar încât pânzele să ajungă să prindă vântul.

Calitățile creștinești provin din credința noastră despre cine este Dumnezeu – faptul că El ne‑a vorbit prin Cuvântul Său, faptul că avem o relație cu El și ne dorim să ne trăim viețile conform cu ceea ce El a prezentat în Biblie. Aceasta ne cheamă să permitem în mod conștient Duhului Sfânt să ne transforme caracterul. Implică să luăm decizii morale corecte din nou și din nou, până când devine parte din firea noastră să facem ceea ce este bine și creștinesc.

Dacă te străduiești zi de zi, an de an, să îți formezi calitățile creștine atunci, când te vei confrunta dintr‑o dată cu o provocare morală majoră, o vei putea depăși, fiindcă te‑ai antrenat cu aceste calități creștine. Dacă dorești să devii asemenea lui Hristos trebuie să îți dezvolți și calități precum iertarea, generozitatea, smerenia și recunoștința. Dacă alegi în mod regulat să fii iertător, generos, smerit și recunoscător, atunci aceste calități vor deveni parte din ceea ce ești tu.

În Scriptură găsim care sunt cele mai semnificative calități creștine în lista roadelor Duhului: „Roada Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege”. 2

Însă există multe alte calități despre care se vorbește în Scriptură. Ni se spune să avem compasiune, bunătate, umilință, smerenie, blândețe, răbdare și iertare; 3 să ne gândim la ceea ce este curat, iubitor, de apreciat, de admirat, excelent și de lăudat; 4 să îi ajutăm pe cei slabi, deoarece este o binecuvântare mai mare să dăruiești decât să primești; 5 să facem altora așa cum ne‑ar plăcea să ni se facă nouă; 6 să căutăm dreptatea, divinitatea, credința, dragostea, perseverența, blândețea; 7 să ne respectăm cuvântul dat; 8 să fim temperați, demni, sensibili, buni și integri; 9 să trăim cinstit, să spunem adevărul și să ne ținem promisiunile, chiar și atunci când este în dezavantajul nostru; 10 să fim un exemplu prin modul cum vorbim, cum ne comportăm, cum iubim, prin credința și puritatea noastră; 11 să fim grabnici la ascultare, rezervați la vorbire și înceți la mânie; 12 să iubim cu inima pură, cu conștiința curată și cu credința sinceră; 13 să fim ospitalieri, să iubim ce este bine, să fim sensibili, corecți, sfinți și disciplinați; 14 să fim generoși și dispuși să împărțim cu alții. 15

Acestea și alte calități se găsesc în Scriptură, iar când ne străduim să le dezvoltăm în noi înșine este ca și cum ne ridicăm pânzele pentru ca Duhul Sfânt să poată lucra în inima, mintea și sufletul nostru și să ne transforme. Unele sau multe dintre aceste calități nu le avem în mod firesc iar la început trebuie să ne străduim mult ca să le adoptăm. Scopul este să ne dezvoltăm caracterul creștin, iar pentru asta trebuie să ne „dezbrăcăm de omul cel vechi cu faptele lui și să ne îmbrăcăm cu omul cel nou, care se înnoiește spre cunoștință, după chipul Celui ce l‑a făcut”. 16

Creștinismul implică o schimbare deliberată. Nu vine în mod firesc de la început, iar pașii pe care îi faci necesită decizii dificile și fapte care pot fi contrar instinctului. Întreruperea obiceiurilor proaste și înlocuirea lor cu altele bune nu este o treabă ușoară, tot așa nici înlocuirea atitudinilor, comportamentului și faptelor păcătoase cu cele creștine. Trebuie să ne dezobișnuim de anumite obiceiuri ale minții, trupului, imaginației, vorbirii și multe altele ca să facem loc obiceiurilor noi, care trebuie învățate.

Spre exemplu, dacă suntem din fire mai egoiști, atunci schimbarea acestui obicei implică să ne schimbăm felul de a fi. Trebuie să luptăm cu atitudinea firească egoistă cu decizii conștiente de generozitate, să nu cerem ca lucrurile să meargă numai cum vrem noi, de fapt să ne străduim să facem și cum vor alții. O astfel de schimbare implică acțiune conștientă, intenționată, dar cu timpul, tendința noastră de a ne gândi doar la noi înșine se va diminua și vom deveni mai sensibili și mai conștienți și de nevoile altora. Vom ajunge să fim mai mult asemenea lui Hristos în acest aspect.

Este important de observat că creștinismul implică atât să ne dezvățăm de unele trăsături de caracter cât și să adoptăm trăsături de caracter. De obicei credincioșii se concentrează mai mult pe dezvățarea de trăsăturile firii păcătoase. Privim întreruperea păcatului ca pe un scop și credem că astfel vom fi mai aproape de Dumnezeu, vom fi oameni mai buni, mai virtuoși, dacă vom depăși anumite păcate și obiceiuri proaste. Deși este adevărat, totuși lupta împotriva firii păcătoase este doar o parte a bătăliei. Ni se spune: „să vă înnoiți în duhul minții voastre și să vă îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul”. 17 Trebuie să dezvoltăm caracteristicile divine, pe lângă faptul că ne dezvățăm de cele rele. Suntem chemați în aceeași măsură să ne dezvățăm de trăsăturile cele vechi cât și să adoptăm trăsăturile noi. Nu putem neglija niciuna, nici alta.

Provocarea este să ne debarasăm în mod conștient de păcat și să adoptăm caracteristicile divine, încât să fie posibil ca vântul Duhului lui Dumnezeu să ne transforme și să devenim asemenea lui Hristos.


  1. Vezi 2 Corinteni 5:17.
  2. Galateni 5:22-23
  3. Vezi Coloseni 3:12-14.
  4. Vezi Filipeni 4:8-9.
  5. Vezi Fapte 20:35.
  6. Vezi Matei 7:12.
  7. Vezi 1 Timotei 6:11.
  8. Vezi Matei 5:36-37.
  9. Vezi Tit 2:2-8.
  10. Vezi Psalmul 15.
  11. Vezi 1 Timotei 4:12.
  12. Vezi Iacov 1:19.
  13. Vezi 1 Timotei 1:5.
  14. Vezi Tit 1:8.
  15. Vezi 1 Timotei 6:18.
  16. Vezi Coloseni 3:9-10
  17. Efeseni 4:23-24