Mergând pe o cărare îngustă în pădurea tropicală aridă pe care o vizităm des în plimbările noastre de duminică, sub soarele strălucitor al dimineții africane, am observat un cactus magnific și m-am oprit să-l privesc cu mai multă atenție. Frunzele de un verde închis erau groase, ovale, cu țepi mari. În contrast cu exteriorul țepos, din vârfurile unor frunze răsăreau flori gingașe. Nuanțele de galben și modelul complicat fac aceste flori uimitoare. Precum prezența lui Iisus după o perioadă mai dificilă din viața noastră. Precum o floare care apare într-o situație mai neașteptată, El mă reasigură de dragostea și de grija Sa. 1
După o cotitură am văzut un copac care părea în flăcări de la florile roșii-portocalii cu care era încărcat, iar fundalul cerului azuriu domolea acest roșu de foc. Când pericolul, boala sau dificultatea aruncă cu săgeți arzătoare spre mine, atunci Dumnezeu, precum cerul albastru etern, îmi alungă orice temere. Suferința dispare când prezența Lui mă protejează. 2
Apoi urmează partea mea preferată din această plimbare, când poteca trece pe sub umbra unor bambuși regali. Tulpinile lor groase se înalță foarte sus, formând o boltă verde peste potecă, ceea ce creează o protecție împotriva soarelui și a ploii. Iisus este protectorul și ocrotitorul meu, iar când sunt într-un tunel El este lumina de la capătul tunelului. 3
Cărarea șerpuită coboară acum spre un pârâu. Fiindcă nu există nici un pod, fermierii locali au pus două trunchiuri de copac peste pârâu. Trecând în echilibru peste ele îmi reamintește că și Iisus ne-a dat în Cuvântul Său niște pietre pe care să pășim.
O pantă abruptă duce înapoi la drum. Transpirați și cu respirația tăiată, ajungem în vârf. Ca să mă ajute să trec de ultimul povârniș, prietenul meu se apleacă, îmi dă mâna și mă trage sus. Iisus este la celălalt capăt al fiecărei rugăciuni și îți dă o mână de ajutor printr-un prieten, o rudă sau chiar un străin.
Pe vârful dealului, o briză răcoroasă ne șterge sudoarea de pe frunte, ceea ce ne energizează instantaneu. Înaintea noastră se deschide o priveliște ce îți taie respirația, cu un lanț de munți albaștrii în depărtare. Iisus este o briză răcoroasă ce aduce alinare după fiecare provocare și ne dă o speranță nouă și tăria de a continua. 4
Iisus este stânca mea, tare, pe care mă pot baza, nemișcată, neschimbată și eternă. 5