Recent am urcat pe muntele Table Mountain, de aici din Africa de Sud, și cât de minunat a fost! Un munte în mijlocul orașului, cu un platou în vârf de unde poți să vezi două oceane și un lanț muntos denumit „Cei 12 apostoli” chiar în spate. Are mai mult de 1066 m înălțime, este bogat în vegetație, păsări, animale sălbatice și stânci, dar preferata mea este priveliștea ce‑ți taie respirația!
Ne‑am pornit de dimineață devreme și am ajuns la punctul de pornire al traseului chiar înainte de răsărit. Pe măsură ce urcam urmăream și răsăritul și orașul care începea să se trezească. Ne‑am întâlnit și cu alți oameni care urcau, la fel de hotărâți ca și noi să înceapă devreme.
La început urcușul păru istovitor. Gâfâiam și a trebuit să mă opresc de câteva ori să mă odihnesc și să beau apă. Restul grupului a continuat să urce și m‑am simțit ca și cum eram lăsată în urmă. Soțul meu (un veteran al urcatului muntelui Table Mountain) a rămas cu mine, încurajându‑mă că mă descurc bine. De câteva ori am prins din urmă restul grupului la punctele lor de oprire și odihnă.
Cu dureri în picioare și multe râsete am ajuns și noi, cei înceți, în vârf în mai puțin de două ore. Și iată: priveliștea!
Din vârf puteam vedea întregul oraș Cape Town, munții din jur, ambele oceane, văile și câmpurile din jurul orașului și chiar în depărtare, următorul lanț muntos. M‑am simțit copleșită de sentimentul de a fi în mijlocul minunatei creații a lui Dumnezeu și entuziasmată că am reușit să urc.
Apoi mi‑am dat seama că, dacă urcatul muntelui a fost țelul meu, a trebuit să fac mulți pași ca să ajung acolo – mai mult de 10.000 de pași, conform cu pedometrul meu – însă a implicat și pași psihologici, cum ar fi planificarea, depășirea temerilor și a apatiei și perseverența atunci când simțeam că nu mai pot. La fel este și când încerci să îți atingi alte țeluri personale: să calculezi, să planifici, să execuți și să continui să mergi mai departe, chiar și când îți este greu. Va exista întotdeauna tentația să renunți pe parcurs, dar dacă te gândești la țelul tău și cu ajutorul altor oameni cu aceleași obiective, țelul va deveni realizabil.
Muntele Table Mountain nu este singurul munte de urcat, tot așa cum există multe țeluri care te așteaptă să le atingi și multe priveliști care te așteaptă să le vezi. Deci, una câte una, câștigăm experiență pe parcurs. Cu o companie bună și cu multe încurajări, punând piciorul unul în fața celuilalt și fără să renunțăm, toți putem să ne atingem „vârfurile” personale.