„Nu e drept! Ei primesc mai mult ca noi.”
„Ne este destul de greu și așa. De ce ei sunt mai favorizați?”
„Care este diferența dintre noi? Doar limba!”
Astfel de comentarii se auzeau printre oamenii ce așteptau la coadă să primescă mâncare prin programul organizat de biserica primară pentru comunitatea lor crescândă de membrii. Putem citi în Fapte: „În zilele acelea, când s-a înmulţit numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte cârteau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărţirea ajutoarelor de toate zilele”. 1
Viața nu este de obicei dreaptă. Aproape 800 de milioane de oameni se culcă flămânzi în fiecare seară, mulți dintre aceștia copii, 2 în timp ce aproape o treime din cumpărăturile alimentare din unele țări dezvoltate ajung aruncate la gunoi. 3 În vârful piramidei sunt bucătarii de top care gătesc mâncăruri somptuoase pentru cei bogați și celebri. Te costă cu ușurință câteva sute de lire să cinezi într-un restaurant londonez de top, în vreme ce foametea este în creștere chiar și în Marea Britanie. 4 Sute de bănci de alimente, organizate de obicei de organizații de credință, dăruiesc milioane de porții de mâncare anual pentru ca părinți și copii să nu meargă la culcare flămânzi. Pare o contradicție să vezi o asemenea lipsă de hrană în cea de-a șaptea cea mai bogată țară din lume dar, bineînțeles, lucrul acesta nu se întâmplă doar în Marea Britanie. Distribuirea inegală a resurselor este o problemă globală.
Deci, da, viața este de obicei nedreaptă, dar asta nu înseamnă că noi n-am fi responsabili să ne facem partea ca să ne schimbăm lumea. Să privim la primii creștini și la distribuirea inegală a resurselor. Lucrurile nu au fost lăsate așa: apostolii au recunoscut problema, au numit niște oameni competenți, s-au rugat ca Dumnezeu să le dea înțelepciune și i-au lăsat să rezolve situația. 5 Rezultatul: „Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult”, 6 și nu mai apare nici o mențiune de ceartă pentru mâncare.
Puțini dintre noi suntem în poziția politică de a putea influența în mod radical organizarea țării noastre, cu atât mai puțin lumea, însă cu toții putem face ceva, așa cum a făcut bunul samaritean – un individ care a ajutat un alt individ. Atât este nevoie: un pachet de mâncare, o găleată de orez, 7 o donație, o masă pentru un vecin singur. Orice acțiune prin care chiar și o singură persoană nu mai este flămândă este un progres.
- Fapte 6:1↑
- Vezi http://www.stophungernow.org/hunger-facts.↑
- Vezi http://www.unep.org/wed/2013/quickfacts.↑
- Vezi http://www.trusselltrust.org/resources/documents/foodbank/6323_Below_the_Breadline_web.pdf.↑
- Vezi Fapte 6:2-6.↑
- Fapte 6:7↑
- See https://www.facebook.com/ricebucketchallenge.↑