Am citit recent o postare care a prezentat un punct de vedere interesant despre obligativitatea de a sta în casă în timpul pandemiei de Covid-19. Autorul spunea că „deși treceam cu toții prin aceeași furtună n‑am fost în aceeași barcă”.

Ideea era că pentru unii să stea acasă a fost o ocazie să aibă o pauză, sau să încerce un program nou de lucru, sau să petreacă timp cu cei dragi. Pentru alții a fost o pierdere financiară, să trăiască cam înghesuit (sau invers, să se simtă foarte singuri) iar în unele cazuri să fie în pericol fizic sau mental.

M‑am gândit mult la lucrurile acestea când citeam postări și articole adresate celor care nu respectau condițiile carantinei, sau guvernului care încerca să le impună, sau chiar și postări care iau de la sine înțeles că toți gândim la fel sau dacă cineva ar avea alte păreri ar fi stupid, indus în eroare sau chiar mai rău.

Unele dintre aceste lucruri sunt menționate și în Biblie, fiindcă natura umană este dintotdeauna egoistă iar Iisus le‑a reamintit constant ucenicilor Săi și altora din jurul Lui să aibă empatie și compasiune și să privească și din perspectiva celorlalți.

Am adunat câteva versete pe acest subiect care m‑au ajutat pe mine să‑mi reamintesc să am empatie și compasiune cu cei cu care intru în contact, chiar dacă au păreri diferite de ale mele.

Fiți, dar, milostivi cum și Tatăl vostru este milostiv. Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și vi se va ierta. – Luca 6:36-37

Dacă iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? Și dacă îmbrăcați cu dragoste numai pe frații voștri ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel? – Matei 5:46-47

Faceți‑mi bucuria deplină și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând. Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșarte; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. – Filipeni 2:2-4

Bucurați‑vă cu cei ce se bucură; plângeți cu cei ce plâng. Aveți aceleași simțăminte unii față de alții. Nu umblați după lucrurile înalte, ci rămâneți la cele smerite. Să nu vă socotiți singuri înțelepți. – Romani 12:15-16

Astfel, dar, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și preaiubiți, îmbrăcați‑vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă răbdare. – Coloseni 3:12

De aceea mângâiați‑vă și întăriți‑vă unii pe alții, cum și faceți în adevăr. – 1 Tesaloniceni 5:11