Căutând una-alta pe internet am dat și de un test ce evalua atitudinea pozitivă. Eu consider că sunt destul de optimist, cu puțin loc de îmbunătățire, dar am fost curios să văd dacă aveam dreptate. Deoarece testul nu ținea decât câteva minute am început să completez întrebările.
Când am primit rezultatul nu am fost surprins. Se menționa tendința mea de a mă îngrijora prea mult și obiceiul prost de a da prea mult timp și atenție posibilelor scenarii proaste, dar concluzia a fost încurajatoare: „În general, privești rar lumea ca fiind un loc al experiențelor și al evenimentelor rele. Ai tendința să investești încredere și credință în ideea că în final lucrurile se vor încheia cu bine”.
Citind ultima propoziție, am zâmbit. În ciuda greutăților și a suferinței cred într‑adevăr că lucrurile se vor termina cu bine. Cum, nu știu, dar știu că așa va fi. Și asta prin credința mea că lui Dumnezeu îi pasă și că se ține de Cuvânt. Când El promite că mă va ajuta până la sfârșit, atunci știu că o va face.
Nu am crezut dintotdeauna în El și nici că lucrurile se vor rezolva în final. Atunci zilele mele erau pline de stres, lacrimi și anxietate și mă simțeam strivit de povara întregii lumi pe umerii mei. Puteam deja să îmi dau seama că nesiguranța în legătură cu viața mea, cu sănătatea mea, cu banii, cu familia și cu viitorul meu era o povară prea mare pentru mine să o port singur, dar nu am avut soluția decât după ce L‑am găsit pe Dumnezeu și după ce credința mea a crescut prin citirea Cuvântului Său.
Un cunoscut are probleme de sănătate. Nu este ceva minor precum o răceală, ci este ceva major care l‑a ținut sub intensă observație medicală în ultimii 10 ani.
Din păcate credința este ultimul lucru din mintea lui. „Nu am nevoie de Dumnezeu”, mi‑a spus el. „Pot să suport și singur!”
Dar nu poate. Nu îi este hărăzit să poată, dar el crede că trebuie să poată și de aceea viața lui este mai chinuită decât ar trebui să fie.
Eu nu sunt mai bun ca el. Nu sunt mai deștept, sau mai răbdător, sau mai perseverent. Dar am un lucru pe care el nu îl are.
Am credința că Dumnezeu are grijă.
Și asta este cheia.