A fost o iarnă extrem de lungă în Peninsula Balcanică. Cât de mult am aşteptat să vină primăvara! În sfârşit au răsărit florile frumoase, au îmbobocit copacii şi apoi au explodat cu o viaţă nouă, iar păsările cântau de bucurie că iarna s-a sfârşit.
Cred că toată lumea aşteaptă acest moment din an când se pot bucura din plin de minunata creaţie a lui Dumnezeu – toată lumea mai puţin cei care suferă de alergii. Sărmanii de noi aşteptăm cu groază venirea primăverii. Aşteptarea cu bucurie este înlocuită de nelinişte şi îngrijorare. Polenul, unul dintre minunile creaţiei lui Dumnezeu şi aducătorul de viaţă, devine duşmanul nostru numărul unu. Plimbările prelungite prin pădure, mersul cu bicicleta, plimbările pe câmpie şi buchetele de flori de acasă sunt excluse.
Am suferit mulţi ani la rând din cauza acestor alergii. În fiecare primăvară începeam să strănut, nasul îmi curgea continuu iar ochii îmi lăcrimau atât de mult că mi se făcea ca o peliculă gălbuie pe ei şi nu mai vedeam bine. Când copiii îmi aduceau buchete de flori de câmp, le zâmbeam ţinându-mi respiraţia iar apoi le dădeam repede soţului ca să le îndepărteze discret de mine. Însă în primăvara asta am fost hotărâtă să mă lupt cu alergia mea – cu „terapia prin recunoştinţă”.
Ori de câte ori strănutam sau când începeau să mă mănânce ochii şi să-mi lăcrimeze, făceam un efort conştient să-mi direcţionez atenţia către a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru ceva. Într-o zi El mi-a zis că mă va vindeca. Din acea clipă i-am mulţumit pentru acea promisiune ori de câte ori simţeam că-mi revine alergia şi din clipa aceea am fost vindecată. Alergia mi-a trecut complet. De atunci primăvara a devenit mai diferită şi mai plăcută pentru mine. Acum mă bucur de plimbări lungi cu bicicleta cu soţul meu, să cutreier câmpiile şi chiar să miros florile.
Am început să mă bucur de natura divină a lui Dumnezeu[Vezi 2 Petru 1:4] inclusiv de puterea Sa de vindecare. Şi ca bonus mi-am făcut obiceiul de a fi recunoscătoare.
Recunoştinţa te ajută să creşti şi să te extinzi; recunoştinţa aduce bucurie şi râset în viaţa ta şi în vieţile tuturor celor din jurul tău. – Eileen Caddy (1917–2006)