Se povesteşte despre doi fraţi care s‑au înrolat în armată în timpul Primului Război Mondial şi au fost repartizaţi în aceeaşi unitate. Curând au fost trimişi în tranşeele de pe linia frontului. În tactica tranşeelor, din Primul Război Mondial, fiecare parte îşi săpa o reţea de tranşee de‑a lungul liniei sale de front, după care aştepta. Din când în când una din părţi pornea atacul asupra celeilalte, încercând să rupă liniile inamicului. Într‑un asemenea atac fratele mai mic a fost rănit mortal pe teritoriul nimănui – acea bucată de teren, foarte expusă şi periculoasă, dintre cele două forţe vrăjmaşe.

Fratele mai mare, în siguranţă în tranşee, a văzut ce s‑a întâmplat şi a ştiut instinctiv ce avea de făcut. S‑a dus prin tranşee, printre ceilalţi soldaţi, la comandantul lui. „Mă duc să‑mi iau fratele!” a strigat el, să fie auzit peste larma bătăliei.

„Este imposibil!” i-a răspuns comandantul şi l-a tras în jos. „Vei fi ucis în clipa în care îţi vei scoate capul din tranşee!”

Însă fratele cel mare s‑a smuls din încleştarea ofiţerului, s‑a căţărat afară din tranşee şi s‑a avântat în căutarea fratelui, prin focul nimicitor al inamicului.

Când a ajuns la el, tot ce a mai putut spune fratele mai mic a fost „Ştiam că ai să vii!” Fratele cel mare era şi el grav rănit. Cu greu şi‑a tras fratele până la linia lor de front unde au căzut în tranşee, amândoi pe moarte.

„De ce ai făcut asta?” l‑a luat la întrebări comandantul. „Ţi‑am spus că este sinucidere curată!”

„Trebuia,” a răspuns fratele mai mare cu un ultim zâmbet pe faţă. „Se aştepta s‑o fac. Nu l‑aş fi putut dezamăgi.”

Nu este mai mare dragoste decât să‑și dea cineva viața pentru prietenii săi. – Iisus, Ioan 15:13

Când cineva L‑a întrebat pe Iisus care este cea mai mare poruncă dată de Dumnezeu, El a răspuns: „ ‚Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‚Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi’ ”.1

Din punctul lui Dumnezeu de vedere, dragostea este cea mai mare virtute. Dragostea este lucrul cel mai important. Dumnezeu nu ne cere să fim perfecţi; El nu ne cere să nu mai greşim niciodată; El nu ne cere să facem lucruri măreţe, de care să audă întreaga lume. Tot ce ne cere este să iubim. ­­– Shannon Shayler


  1. Matei 22:37-39