În 2007 Olanda a instituit un plan pe 200 de ani să se adapteze și să se pregătească pentru schimbările climaterice.1 Deoarece două treimi din populația Olandei trăiește sub nivelul mării, este de înțeles că schimbările climaterice pot avea un efect drastic și tragic asupra acestei nații – iată de ce și precauția extremă. Planul, după cum am înțeles, constă în alocarea a 20 de miliarde de dolari pentru cercetare și pentru construirea de‑a lungul coastei de sisteme mai bune de apărare împotriva apei – sfera de acțiune a acestui plan ajunge până în 2200. Motivul acestui plan elaborat este simplu: datorită schimbărilor climaterice și riscului crescut de inundații, nu există nicio garanție ca Olanda să existe ca țară după 200 de ani dacă nu se iau astfel de măsuri chiar acum.
Lucrul acesta m‑a pus pe gânduri în ceea ce privește planurile pe termen lung. Se poate observa ușor când ceva nu a fost planificat bine – zone lovite de sărăcie fiindcă nu sunt dezvoltate corespunzător, lucrările unor firme care tergiversează, aparatură de bucătărie care necesită multe reglaje să funcționeze. Iar invers, tot ce merge cum trebuie și își îndeplinește funcțiile – de la apeducte, la sistemul social și de asigurări de sănătate, până la programele de calculator – toate sunt rezultatul unor planificări bune în avans din partea dezvoltatorilor, inventatorilor și creatorilor.
Există multe motive pentru care noi, oamenii, ne facem planuri, dar, în mare parte, putem spune că este pentru a ne atinge un scop dorit. Unii angajează firme specializate dacă doresc nunta visurilor lor; guvernele angajează ingineri pentru proiectarea de poduri și autostrăzi publice, încât transportul dintr‑o parte într‑alta a țării să fie sigur și de încredere. În ceea ce‑i privește pe olandezi este ușor de înțeles intenția planurilor lor: supraviețuirea națiunii lor.
Există însă cineva care depășește cu mult toate planurile și planificatorii. În Fapte 17:26 apostolul Pavel vorbește despre un plan care cuprinde toate planurile făcute vreodată. El spune: „El [Dumnezeu] a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr‑unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le‑a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuinței lor”. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a avut un plan de la început; creația nu a fost întâmplătoare. Nu s‑a întâmplat fiindcă Dumnezeu avea nevoie de o ocupație de duminică după-masa și bang – a creat pământul! Există un plan care se desfășoară în fiecare zi a existenței omenirii pe planeta Pământ.
Însă există ceva și mai uimitor din punct de vedere personal pentru noi: fiecare om de pe pământ a fost creat intenționat. Dumnezeu are planuri pentru fiecare. Regele David spune: „Când nu eram decât un plod fără chip ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care‑mi erau rânduite”.2 Iar Iov Îi spune lui Dumnezeu: „Tu ai hotărât lungimea vieții noastre. Tu știi câte luni vom trăi și nu ne este dat niciun minut în plus”.3
Dacă planificarea înseamnă pregătire pentru atingerea unui scop final și dacă Dumnezeu are planuri pentru tine, aceasta înseamnă că avea în minte un scop atunci când te‑a creat – ceva ce dorea ca tu să fii sau să faci. Poate că tu, personal, nu vei salva lumea, însă reține că nu poți vedea niciodată tot planul din prima zi. Ia‑l pe Moise ca exemplu.
Imaginează‑ți‑L pe Dumnezeu planificând viața lui Moise. Capitolul 1 nu vorbește despre Moise cum desparte Marea Roșie. Nici măcar nu începe cu Moise când primește călăuzirea lui Dumnezeu prin rugul aprins pe Muntele Horeb. Sunt în jur de 80 de ani și multe capitole și pagini înaintea acestor evenimente. Când studiezi viața lui Moise te minunezi de cei 40 de ani petrecuți de Moise având grijă de oi și cât de răbdător a devenit după aceasta. Acum îmi dau seama că Dumnezeu trebuie să fi fost cel mai răbdător în toată povestea asta. Imaginează‑ți cum este să creezi un personaj știind că nu va fi pregătit să facă ceea ce vrei de la el decât după 80 de ani. Sunt sigur că eu nu aș avea atâta răbdare cum a avut Dumnezeu pentru Moise.4
Mă liniștește ideea că Dumnezeu are un plan. Iată de ce: chiar dacă simți că nu se întâmplă nimic pentru tine și îți este greu să aștepți, poate că ești de abia la pagina 200 a cărții vieții tale, iar faptele eroice sunt la pagina 492. Sau poate că cea mai mare realizare a ta este o viață simplă trăită zi de zi bine și pentru slava lui Dumnezeu. Oricum, lucrul cel mai important despre planurile lui Dumnezeu este că, chiar și atunci când pare că nu se întâmplă nimic la suprafață, El are o mulțime de planuri complicate în lucru. El lucrează chiar și în zilele cele mai banale, când cel mai extraordinar lucru ce s‑a întâmplat este că pisica ta s‑a împrietenit cu o nouă pisică. El lucrează în viața ta ca să ajungi la pagina 492 a cărții tale și mai departe.
Într‑o scrisoare către Romani, Pavel Îl numește pe Dumnezeu „Dumnezeul răbdării”.5 Dumnezeu este descris în Biblie ca fiind răbdător; este unul dintre atributele caracterului Său. Dumnezeu a așteptat 80 de ani pentru faptele extraordinare ale lui Moise, olandezii au un plan pentru 200 de ani; deci, indiferent cât de mult trebuie să așteptăm, dacă Dumnezeu crede că merită așteptarea atunci ar trebui să așteptăm și noi.