Biblia are multe de spus despre scopul nostru în viață. Regele Solomon, descris în Biblie ca fiind cel mai înțelept din vremurile sale, 1 a descoperit zădărnicia unei vieți trăite doar pentru această lume. El spune în concluzie în cartea Eclesiastul: „Teme‑te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om”. 2
Autorul Psalmului 73, un bărbat pe nume Asaf, relatează căutările sale pentru vreun sens după ce vede oameni răi bucurându‑se de viață, fără aparent vreo grijă în lumea asta. În final el descoperă că cel mai bine este să fii prieten cu Dumnezeu. Concluzia lui este: „Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu”.3
Însă acesta este numai unul dintre aspecte.
Călugărița benedictină Sora Noella, care are și doctorat în biologie/microbiologie moleculară și celulară și a câștigat o bursă Fulbright ca să studieze brânzeturile franțuzești, ține prelegeri în care asemuiește procesul de producere al brânzei cu viața ei spirituală. Deși o parte din formarea noastră creștină vine prin rugăciune și studiul Cuvântului lui Dumnezeu, sora Noella spune că vine și când ne murdărim mâinile ca să facem munca lui Dumnezeu, care se leagă de motto-ul ordinului benedictin – ora et labora, roagă‑te și muncește.
Deși aspectul spiritual al vieții creștine este important – angajamentul de a ne apropia continuu de Dumnezeu, de a petrece mai mult timp citind Cuvântul Său și progresând în relația noastră cu El – în acest număr al revistei ContactS ne vom concentra mai mult pe aspectele practice.
Închei cu un citat din Albert Barnes: „Dacă nu avem cum să facem bine – dacă suntem săraci, neînvățați și neștiutori – totuși putem face bine prin viețile noastre. Niciun creștin sincer și umil nu trăiește în zadar. Orice lumină, oricât de slabă, în întuneric este de folos”.