Eu sunt fata căreia în place să citească ultima pagină a cărții. Îmi place să știu finalul înainte să mă apuc să citesc toată cartea. Îmi place să privesc spoilerele filmelor. Urăsc suspansul; vreau să știu dacă îmi va plăcea finalul sau nu. Sunt bucuroasă să urmăresc întorsăturile poveștii atâta timp cât știu că finalul va fi bun. Urmărești altfel povestea când știi cum se sfârșește.
Dacă ne gândim în urmă, la noaptea în care Iisus a fost crucificat, știm ce s‑a întâmplat. Știm că a înviat din morți după trei zile. Dar la momentul la care se întâmplau lucrurile ucenicii nu știau sfârșitul poveștii. Petru a fost atât de speriat că s‑a lepădat de trei ori de Iisus în orele dinaintea morții Lui. Toți ceilalți ucenici au fugit, distanțându‑se de Iisus când El avea cel mai mult nevoie. Ucenicii lui Iisus nu știau cum se va sfârși povestea și erau terifiați!
Nu știau că după trei zile de la moartea Sa oribilă Iisus va învia din morți, cel mai glorios eveniment din istoria lumii! Dar când se întâmpla, a fost șocant și vorbeau necontenit despre asta. Pentru ei era de actualitate. Ei trăiau și mureau după adevărul acelei povești!
Când vei sărbători Paștele anul acesta încearcă să‑ți imaginezi ce au trăit ucenicii atunci. Lasă‑ți inima să simtă deznădejdea veștii oribile că Iisus a fost prins și târât la judecată. Simte teama și oroarea că este condamnat la moarte și dus pe străzi însângerat și frânt. Plânge alături de El când plânge de durere și se chinuie la crucificare. Și lasă întreaga ta lume și speranța ta să se prăbușească în agonia morții Lui. Pentru un moment încearcă să trăiești evenimentul fără să știi sfârșitul.
Atunci, poate, vei percepe sfârșitul poveștii cu bucuria și uimirea ucenicilor când au descoperit că El a înviat! Încearcă să privești dintr‑o perspectivă nouă această poveste familiară fiindcă este povestea care contează cel mai mult. Este povestea care a schimbat traiectoria umanității. Nu este o simplă speranță, ci o speranță împlinită!