Într‑o vineri seara, cu câteva săptămâni în urmă, eu și soțul am decis să punem niște scaune pe aleea pavată din fața casei și să‑i anunțăm pe vecini că vom sta acolo cu răcoritoare și gustări. Am dat iama în frigider, am pregătit chipsuri și salsa, morcovi și humus, feliuțe de cașcaval și ceva M&Ms-uri.

Curând am avut un mic grup în fața casei și am stat la povești vreo câteva ore. Am vorbit despre ce se întâmplă în lume, despre copii, căsnicie, tradiții de familie, credință și alte subiecte mai ușoare. Am râs și ne‑am simțit bine împreună și am avut ocazia să vorbim și despre Iisus. El se încadra în orice subiect și era relevant aproape în fiecare conversație.

Weekendul următor am făcut la fel și ne‑am adunat și mai mulți, bucurându‑ne de o conversație plăcută care ne‑a apropiat unii de alții. Una dintre familiile din grup a început să vină împreună cu noi la biserică în fiecare săptămână. Acum este minunat să vedem cum crește credința și relația cu Dumnezeu în familia lor!

Lucrul acesta nu este o știre importantă, în niciun caz, însă așa se schimbă lumea. Sunt convinsă de două lucruri:

  • Îl poți preamări pe Iisus în aproape orice conversație și interacțiune
  • Cel mai puternic impact îl avem în interacțiunile mărunte cu cei din apropierea noastră.

Iisus i‑a încurajat pe creștini să fie lumina lumii și a spus: Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.1

Înainte consideram că ceva trebuia să fie cât de cât semnificativ ca „să slăvească pe Tatăl” dar acum nu mai gândesc așa. Cred că micile fapte și interacțiuni pe care le avem în viața de zi cu zi sunt o modalitate importantă prin care lăsăm lumina noastră să strălucească ca să‑i aducem pe alții la Iisus.

În ultimii ani mi‑am schimbat gândirea, de la  Poate într‑o zi voi face din nou muncă misionară la conștientizarea faptului că terenul meu de misiune este chiar lângă casa mea. Sunt oamenii care Îl cunosc pe Iisus și cei care nu Îl cunosc. Sunt oamenii cărora le place de Iisus și cei care sunt supărați pe El.

Îmi folosesc talentele, oricare ar fi ele, să primesc oamenii în comunitate. Este darul meu al ospitalității. Eu sunt pricepută să‑mi deschid casa pentru oameni. Nu mă refer la evenimente sofisticate și nu am casa perfectă, însă îi primesc pe oameni în nebunia familiei mele și creez momente să ne împărtășim bucuriile și dificultățile. Asta fac eu.

Poate că tu ai alte talente. Nu știu ce ocazii ai tu prin care să‑L slăvești pe Iisus, dar sunt sigură că ai și tu ocazii. Acceptă terenul de misiune din jurul tău și urmărește ce va face Dumnezeu.


  1. Matei 5:16