În vremea Israelului biblic rolurile bărbaţilor şi ale femeilor erau clar definite, în aşa fel încât, în mod tradiţional, sfera femeii cuprindea gospodăria şi toate câte ţineau de ea, ceea ce includea creşterea copiilor, supravegherea servitorilor şi de multe ori şi administrarea finanţelor. Însă din Biblie vedem că Dumnezeu nu s‑a limitat pe sine şi nu a făcut diferenţe de sex atunci când a ales pe cine să folosească pentru a‑şi duce la împlinire voia Sa, pentru a transmite cuvintele Sale, sau pentru a‑şi călăuzi poporul.
În unele situaţii, îndatoririle pe care Dumnezeu le‑a dat femeilor puteau părea grele chiar şi pentru mulţi bărbaţi, ceea ce însă nu a oprit aceste femei curajoase şi pline de credinţă să răspundă chemării Sale.
Fă cunoştinţă cu câteva dintre aceste femei remarcabile dintre eroinele Bibliei:
Sara, soţia lui Avraam, are onoarea de a fi singura femeie din Biblie căreia i‑a rămas consemnată în Biblie vârsta de deces (127 ani), un indiciu al respectului arătat acestei femei ca fiind mamă a poporului evreu. Când Avraam şi Sara erau amândoi în vârstă Dumnezeu le‑a promis un fiu, iar ea a născut, primul şi unicul ei fiu, când avea 90 de ani. Apostolul Petru o menţionează pe Sara ca un exemplu de femeie sfântă care a avut încredere în Dumnezeu şi a fost înzestrată cu o frumuseţe interioară. (Geneza capitolele 11-23; Isaia 51:2; 1 Petru 3:4-6)
Şifra şi Pua, două moaşe evreice care au trăit în perioada în care evreii erau sclavi în Egipt şi care au nesocotit ordinul faraonului de a omorî toţi nou născuţii evrei de sex masculin. (Exodul 1:15-22)
Iochebed a aşteptat până ce bebeluşul Moise a fost de trei luni ca să „asculte” porunca faraonului de a arunca copilul în Nil; iar când l‑a aruncat l‑a pus într‑un coş care a plutit pe apă. Datorită credinţei şi ingeniozităţii ei, Moise a putut fi găsit şi adoptat de fiica faraonului, a fost crescut şi educat în casa faraonului, ca apoi să elibereze de robie poporul din care făcea cu adevărat parte şi să-i conducă spre Tărâmul Promis. (Exodul 1:22-2:10)
Debora a fost profetesă şi judecătoare. Ea a ridicat şi a organizat armata care a eliberat Israelul de forţele lui Iabin, un rege cananit. (Judecători capitolul 4)
Iael, o altă femeie, a pus capăt acelui război omorându‑l pe Sisera, generalul lui Iabin. (Judecători capitolul 4)
Rut şi‑a părăsit locul natal din Moab şi a ales să‑l urmeze pe Dumnezeu și să se îngrijească de soacra ei vârstnică, iar Dumnezeu a binecuvântat‑o. Ea s‑a aşezat în Betleem şi a devenit strămoş al regelui David, iar pe urmă a lui Iisus. (Cartea Rut; Matei 1:5)
Ana a fost stearpă, dar i‑a promis lui Dumnezeu că dacă îi va da un fiu, ea îl va dedica în slujbă pentru Domnul. Dumnezeu i‑a răspuns rugăciunii, iar ea l‑a născut pe profetul Samuel. (1 Samuel 1)
Abigail a scăpat viaţa familiei şi servitorilor ei, cât şi a ei însăşi, după ce ursuzul ei soţ l‑a ofensat pe viitorul rege David. Abigail a mers în întâmpinarea lui David cu un mesaj de la Dumnezeu şi l‑a convins pe David să nu se răzbune.(1 Samuel capitolul 25)
Văduva din Sarepta a crezut cele spuse de profetul Ilie, a ascultat mesajul lui şi astfel a salvat trei vieţi – viaţa profetului, a ei şi a fiului ei. În decursul celor trei ani de foamete, în ciuda sărăciei sale, ea nu a rămas fără făină şi ulei. (1 Regi 17:1-16)
Hulda a fost o proorociţă din vremea profetului Ieremia. Regele Iosia s‑a consultat cu aceasta în legătură cu autenticitatea unor pergamente găsite în ruinele templului. Prin cuvintele acestei proorociţe regatul Iudeii a revenit la credinţa în Dumnezeu. (2 Regi 22:13-20)
Estera a fost o tânără evreică, cu numele evreiesc Hadasa, care a plăcut regelui păgân Xerses al Persiei, cunoscut şi sub numele de Ahaşveroş. Estera a devenit regină, iar după un episod sumbru de intrigă la curtea regelui ea își riscă viaţa să‑și salveze poporul căci ministrul corupt Haman ordonase uciderea tuturor evreilor din ţară. (Cartea Estera)
Maria, mama lui Iisus, a zămislit de la Duhul Sfânt pe când era încă fecioară şi ar fi putut fi omorâtă cu pietre dacă un înger nu l‑ar fi convins pe logodnicul ei, Iosif, să se căsătorească totuşi cu ea. Pentru rolul ei de mamă a Mântuitorului lumii, ea a fost numită „binecuvântată între femei”. (Luca 1:26-55; Matei 1:18-25)
Marta şi Maria au fost prietene apropiate cu Iisus şi Îl găzduiră de multe ori pe El și pe ucenicii Lui. Maria a fost lăudată de Iisus pentru aviditatea ei de a‑I asculta învăţătura (Luca 10:38-42), iar Marta a fost prima care L‑a numit pe Iisus Mesia, Fiul lui Dumnezeu. (Ioan 11:20-27)
Femeia de la fântână a fost, pe de o parte samariteană – popor urât de evrei – cât şi de proastă reputaţie în rândul poporului ei. Însă după ce ea a înţeles rolul lui Iisus, ea a avut o schimbare instantanee şi i‑a călăuzit pe mulţi din oraşul ei să‑L cunoască pe Iisus. (Ioan 4:3-30)
Maria Magdalena a fost unul dintre ucenicii apropiaţi ai lui Iisus, a fost alături de El la crucificare şi a fost primul om căruia Iisus i‑a apărut după înviere. (Marcu capitolul 16; Ioan capitolul 20)
Lidia, o comerciantă de ţesături din portul grecesc Filipi, este prima persoană din Europa consemnată că a îmbrăţişat creştinismul. De asemenea ea i‑a găzduit pe ucenici în casa ei. (Fapte 16:14-15)
Lois şi Eunice erau bunica şi mama lui Timotei, unul dintre liderii primilor creştini. Ele l‑au învăţat pe Timotei scripturile de la o vârstă fragedă şi erau cunoscute pentru credinţa lor. (2 Timotei 1:5)
Aceste femei şi nenumărate altele după ele s‑au ridicat la nivelul chemării pe care le‑a făcut‑o Dumnezeu, au înfruntat dificultăţile şi continuă până şi în ziua de astăzi să ne inspire cu credinţa, curajul şi dragostea de care au dat dovadă.