În unul din cele mai puternice şi mai poetice capitole din Biblie, în 1 Corinteni 13, apostolul Pavel descrie dragostea pe care ar trebui să o întruchipeze creştinii: „Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată”. 1
Răbdarea îndelungată este în capul listei şi cred că este un lucru semnificativ deoarece ca să iubeşti din toată inima şi cu consistenţă în celelalte aspecte menţionate de Pavel trebuie să fii dispus să mergi până la capăt. Nu ne putem păstra dragostea doar pentru anumite ocazii sau oameni speciali şi nu ne-o putem înfrâna când oamenii ne dezamăgesc sau când greşesc. Îndelunga răbdare este atât o premisă cât şi condiţia cea mai importantă.
În alte versiuni ale Bibliei cuvântul grecesc pentru îndelungă răbdare este tradus „îngăduitor” sau „perseverent” însă îndelunga răbdare înseamnă mai mult. Un dicţionar o defineşte „îndurarea cu răbdare şi de durată a durerii, necazului sau provocării”. 2
Cum găsim în noi înşine puterea de a continua să arătăm dragoste celui care ne-a rănit sau a rănit pe alţii? Poate ajuta dacă îi dăm prezumţia de nevinovăţie şi dacă ne amintim că şi noi i-am rănit pe alţii cu faptele noastre negândite, cu greşelile sau alegerile lipsite de dragoste. Însă cea mai sigură modalitate pe care o cunosc poate fi găsită într-o altă traducere a aceluiaşi pasaj. În Biblia în engleză New International Version, pasajul „dragostea nu se gândeşte la rău” este redat „dragostea nu ţine minte cuvintele”. Rănile sunt reale şi necesită timp ca să se vindece, dar când ne stăpânim impulsul uman de a ni le reaminti din nou şi din nou înaintea judecăţii minţii noastre, când alegem să iertăm şi să uităm cu adevărat, atunci Dumnezeu ne dă iubirea şi harul de a putea merge mai departe până la capăt. Şi atunci toţi au de câştigat.