Întrebare: De ce să‑i iert pe cei care m‑au rănit? Oare asta nu îi absolvă de vină? De ce să‑i las să scape de consecințe?

Răspuns: Indiferent cât de greu ar fi să ierți, situația ta nu se va îmbunătăți până nu faci acest pas important.

Începe prin a înțelege că iertarea nu este în întregime, sau în primul rând, pentru celălalt. Trebuie să ierți persoana care te‑a rănit pentru binele tău, al emoțiilor tale și a bunăstării tale spirituale; este o parte necesară în procesul tău de vindecare. Iată trei motive pentru care este așa:

În primul rând te ajută să eviți efectul otrăvitor al atitudinii neiertătoare care, invariabil, îl are asupra celor care țin de supărare. Dacă refuzi să îi ierți pe cei care ți‑au greșit, mintea și sufletul tău vor fi teren fertil pentru negativitate și atitudini distructive cum ar fi ura, amărăciunea, supărarea și dorința de răzbunare. Nu vei fi niciodată fericit în această stare a minții. Iertarea este antidotul, un agent pentru schimbare pozitivă care poate, în timp, să inverseze durerea pe care o simți.

În al doilea rând, chiar dacă acele sentimente par justificate considerând circumstanțele, dacă acționezi mânat de ele, devii și tu vinovat alături de cel care ți‑a făcut rău ție. Două rele nu fac un bine.

În al treilea rând, în ceea ce a ajuns cunoscută ca Rugăciunea „Tatăl Nostru”, Iisus ne‑a învățat să căutăm și să dăruim iertarea: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri… Dacă iertați oamenilor greșelile lor și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre. Dar dacă nu iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Matei 6:12,14-15).

Iertarea nu schimbă trecutul, dar face ca viitorul să fie mai luminos.

***

Rănire auto-provocată

Dacă un șarpe cu clopoței este încolțit, poate ajunge atât de stresat că se poate mușca singur accidental cu colții lui mortali. Tot astfel, când cineva întreține ură și resentiment în inimă, este de obicei rănit de otrava propriei sale răutăți. El crede că își rănește dușmanii arătându‑și mânia, însă în realitate se rănește în propriul suflet. Nu ai nimic de câștigat dacă dai frâu liber amărăciunii și supărării.

Când cineva ne greșește trebuie să învățăm să iertăm și să‑i cerem lui Dumnezeu să ne umple inima cu dragostea Sa. Este singura modalitate prin care putem evita să fim răniți de amărăciune, furie și de supărare. – Henry G. Bosch