Există o istorisire despre William Gladstone (1809-1898), creștin faimos, care a fost de patru ori prim ministru al Angliei și unul dintre cei mai proeminenți lideri politici ai anilor 1800. De multe ori când urca treptele clădirii parlamentului se oprea și îi vorbea băiatului cu ziarele despre vestea bună despre Iisus.
Dar într‑o zi, pe când el și secretarul lui urmau să intre în parlament, a alergat către el un alt băiat vânzător de ziare, strigând: „Vă rog, domnule, băiatul care vindea ziare aici a fost lovit ieri de o trăsură și este grav rănit. E pe moarte și vă cheamă să îl ajutați să intre”. Prim ministrul îl întrebă: „Ce vrei să spui cu «să îl ajut să intre»? ” Băiatul îi răspunse: „Știți, domnule, să intre în Rai!”
Secretarul lui Gladstone protestă: „Nu aveți timp să vizitați un băiat vânzător de ziare pe moarte! Știți cât de important este discursul dumneavoastră. Ar putea schimba cursul istoriei”.
Gladstone ezită un moment, apoi spuse: „Un suflet nemuritor este mai important decât discursul meu din parlament”. Așa că se duse la mansarda micuță unde băiatul era întins, pe moarte, pe o saltea dură, într‑un colț. Cu lacrimi în ochi, Gladstone îl conduse pe băiat în rugăciune să îl primească pe Iisus ca Domn și Mântuitor. Băiatul îl privi și șopti: „Știam că veți veni. Mulțumesc că m‑ați ajutat să intru”. Apoi își închise ochii și se duse să fie cu Iisus.
Poate că noi nu facem parte din niciun corp diplomatic, dar indiferent cine suntem sau de unde venim, dacă îl avem pe Iisus atunci suntem ambasadorii Lui. Iisus a spus: „Cum M‑a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi” (Ioan 20:21), iar apostolul Pavel a scris „Noi suntem trimiși împuterniciți [ambasadori] ai lui Hristos, ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi” (2 Corinteni 5:20). Să fim cu toții conștiincioși în chemarea noastră de a aduce evanghelia și iubirea lui Hristos câtor mai mulți oameni.