În dimineața asta m‑am târât din pat. Soarele nu se trezise încă așa că eu de ce ar fi trebuit să mă trezesc?

Meditând asupra acestei logici, m‑am îmbrăcat, mi‑am luat geanta și mi‑am târât picioarele pe ușă afară.

Acum sper ca unii dintre voi să simpatizați cu mine când vă voi spune ce aveam de făcut. Trebuia să merg la sala de sport.

Dar stai! s‑ar putea să spui tu. Sportul este minunat, reconfortant, un timp special care te energizează! Ei bine, eu nu mă simțeam chiar așa în dimineața respectivă. Avusesem o săptămână plină iar ca să mă trezesc așa de devreme îmi tăia din „rația de fericire” din ziua aceea.

În orice caz, mi‑am făcut antrenamentul și m‑am dus la dușuri cu puțin timp la dispoziție înainte de a pleca spre casă. Eram distant, cu gândul la ziua ce mă aștepta, când am auzit pe cineva cântând.

Nu știu cum este la alte săli de sport, dar în general la a mea nimeni nu cântă. Iar dacă o face este ceva între o simplă fredonare și un chițăit fără sunet. Acesta era un cântat adevărat, clar și cu încredere. Cineva cânta un cântec pe care nu l‑am recunoscut și aud cuvântul „Iisus”. Apoi începe să cânte o variație după „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele”.

Am fost, ei bine, șocat. În doar câteva minute acest om a reușit să mă inspire și să mă facă de rușine în același timp. El își împărtășea credința într‑un mod atât de simplu și de puternic și, după cum a spus Dwight L. Moody, „predica din Biblia legată în piele de pantofi”.

Când a terminat de cântat mi‑a zâmbit și a spus: „Sper să ai o zi minunată!”. Apoi și‑a luat geanta și a plecat. Fii sigur că mi‑a întors ziua cu susul în jos și pe toate părțile. Când am ajuns acasă i‑am povestit despre asta logodnicei mele. Le‑am spus și prietenilor. Am spus familiei mele. Am spus la cât mai mulți oameni am putut iar acum îți spun și ție.

Ce am înțeles din această situație sunt următoarele:

1) Întotdeauna există cineva în apropierea ta pe care îl poți influența în mod pozitiv. Acolo la sala de sport acel om mi‑a schimbat percepția asupra lucrurilor și m‑a binecuvântat prin faptul că a fost dispus să‑I aducă slavă lui Dumnezeu. El nu știa prin ce treceam eu în acel moment și nici nu trebuia să știe. Tot așa și noi întâlnim continuu mulți oameni, interacționăm cu ei și îi influențăm. Dacă putem aduce bucurie în această lume obosită și bunătate într‑o societate „socială” – și totuși inaptă de socializare – putem și noi să schimbăm vieți.

2) Dumnezeu știe cum să ne încurajeze atunci când avem cel mai mult nevoie de asta. El ne‑a corelat în așa fel încât eu să aud acel cântat. Totul stă în alegerea momentului oportun, ceea ce Dumnezeu face la perfecțiune, de fiecare dată.

3) Să nu judeci niciodată după aparențe. Cred că de multe ori în viață am ratat lucruri importante pentru că am judecat prea repede.

Am citit că majoritatea oamenilor măsoară și judecă mintal un străin în primele 30 de secunde sau chiar mai puțin de când s‑au întâlnit. Ceea ce eu am învățat din asta este să încerc să fiu mereu un exemplu bun, fiindcă alții s‑ar putea să nu îmi ofere o a doua șansă de a‑i convinge că credința mea este reală.

4) Gândește în ansamblu. Un cântec, un cuvânt amabil, un zâmbet, o faptă bună, o notiță, un e‑mail, un sfat, o încurajare, o îmbrățisare, o … [completează tu cu ce vrei] poate avea un impact constructiv cu mult mai mare decât efortul depus în a face acel lucru. Acele dividende eterne nu pot fi măsurate cu standardele pământești. Să fim deci dispuși să investim mai mult în rezultate pe termen lung, chiar și atunci, și mai ales atunci, când nu le putem vedea. 1

Să fim deci exemple ale lui Iisus și să facem ce putem ca să‑L arătăm altora cu orice ocazie… chiar și foarte devreme dimineața.


  1. Vezi Matei 6:19-20.