Crăciunul se apropia, iar eu mă gandeam la luminile colorate, la pomul de Crăciun, la cadourile, colindele, clopotele bisericii şi, cel mai important, la naşterea Mântuitorului, Iisus Hristos. Şi, nu ştiu de ce, dar mă gândeam şi la acadelele în formă de pamblici colorate, la dropsuri şi bomboane, la vişinele în ciocolată şi micile bomboane pătrate ce‑mi aminteau de Crăciunurile din copilărie.

Acum nu mă voi mai bucura de ele. Anul trecut am avut o operaţie în care mi s‑a eliminat întregul stomac, din cauza unei boli, iar acum îmi erau interzise pentru totdeauna toate aceste mici plăceri ale vieţii. Cu toate acestea, nu sunt descurajată, pentru că am descoperit ceva şi mai dulce. Savurez prezenţa prietenilor şi rudelor mele. De asemenea sunt recunoscătoare şi pentru că acum sunt sănătoasă şi pot să călătoresc fără să mă tem că voi ajunge la urgenţă pentru o transfuzie sau lipsă de oxigen. Mă bucur în fiecare zi de bunătatea lui Dumnezeu, pentru că trăiesc mila, miracolele şi binecuvantările Sale. Acum acestea îmi satisfac predilecţia pentru dulce. Acum nu mai îmi lipsesc dulciurile.

Anul acesta le voi înlocui cu mângâierea unui câine prietenos, cu drăgălăşenia nepoţelei mele atunci când mă priveşte, cu plăcerea de a‑l ţine de mână pe soţul meu şi de a‑l auzi spunându‑mi cât de bucuros este că s‑a căsătorit cu mine, cu vorbele pline de apreciere ale fiicei mele, cu vecinii prietenoşi, cu bucuria veştilor bune după fiecare vizită la doctor, cu frumuseţea de safir a cerului de noapte iarna şi inocenţa unui cerb graţios, a curcanilor sălbatici şi a vieţii sălbatice care înfloreşte aici.

Obişnuiam să ador fudge‑ul, prăjitura tradiţională de Crăciun! Acum, însă, în loc să aştern masa Crăciunului voi aşterne bucuria Crăciunului. Mă gândesc la energia regăsită şi la comorile ascunse sub anii de boală şi ştiu că Dumnezeu îmi dă o şansă nouă în viaţă. N‑aş vrea ca aceste daruri să se risipească. Îmi voi folosi energia să dau şi  altora din „bomboanele mele de Crăciun”.

Cu toţii ne dorim lucruri bune în viaţă. Şi le avem. Tot ce trebuie să facem este să privim în jurul nostru şi să le apreciem. Răsfaţă‑te de Crăciun! Iubeşte viaţa şi pe Dumnezeul iubitor care te‑a creat. „Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul!” 1 Asta nu te îngraşă şi nu îţi strică dinţii. Îţi face mai bine la inimă decât o intervenţie chirurgicală şi îţi ia din anii de pe faţă. Nu îţi va ridica nivelul zahărului din sânge dar îţi va ridica moralul şi speranţa din suflet.

Şi, mai mult decât atât, să fii şi tu un producător de „dulciuri”, să inspiri faptele de consideraţie şi bunătate, cele din care se formează amintirile plăcute. Fie ca „pacea pe pământ între oamenii plăcuţi Lui” să îţi îndulcească Crăciunul. Savureaz‑o şi dă‑o şi altora.


  1. Psalmul 34:8