Întrebare: Pe măsură ce copiii mei cresc, îmi este din ce în ce mai greu să fiu acel părinte bun aşa cum îmi doresc să fiu. Chestiunile devin mai complexe şi devine tot mai evident, atât pentru mine cât şi pentru copiii mei, că mă comport insuficient. Ce m‑aţi sfătui să fac?
Răspuns: Părinţii ştiu de la început că nu au toate răspunsurile şi că nu sunt perfecţi, însă bebeluşii şi copiii mici sunt atât de inocenţi şi de creduli încât nu observă aceste lucruri. Dar lucrul acesta se schimbă după câţiva ani, mai ales când copiii devin adolescenţi. Soluţia nu este să te străduiești să atingi standardul de neatins de „părinte perfect”, ci să înveți să‑ţi foloseşti imperfecţiunile şi incapacităţile. Iată aici trei avantaje ale unei astfel de abordări:
În primul rând, când ştii că eşti slab şi incapabil în tine însuţi, atunci eşti mai dispus să cauţi şi să accepţi ajutorul lui Dumnezeu: „Nu că noi prin noi înşine suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu”.1 Atunci când suntem slabi, atunci El este tare în noi şi pentru noi.2 Dependenţa de Dumnezeu îţi va da o tărie şi o înţelepciune pe care n‑ai putea‑o atinge prin capacităţile tale proprii.
În al doilea rând, slăbiciunea te ajută să rămâi smerit. Atunci când eşti smerit, ai mai multă răbdare şi mai multă înţelegere cu copiii tăi. Eşti, de asemenea, mai deschis la sugestiile altora care, fiind mai detaşați de situaţie, pot privi lucrurile mai clar.
Iar în al treilea rând, le eşti un exemplu minunat copiilor tăi, deoarece le arăţi că ştii că eşti slab și imperfect şi că ai nevoie de Dumnezeu, aşa cum sunt şi ei. Așa ajungi să poţi să te apropii mai mult de ei.
Deci, nu lăsa câteva slăbiciuni să te descurajeze sau să te oprească. Poţi fi tu însuţi, cu toate slăbiciunile şi imperfecţiunile tale umane şi totuşi să fii un părinte minunat. De fapt, toţi părinţii minunaţi sunt aşa.
Spunând acestea, cea mai bună modalitate prin care poţi să ştii de ce au nevoie copiii tăi și cum să‑i ajuți este să‑L întrebi pe Iisus. Pe lângă a avea dragostea Lui, următorul lucru foarte important pe care orice părinte ar trebui să‑l înveţe este să‑i ceară Domnului să‑l călăuzească în fiecare situaţie. El are întotdeauna răspunsurile de care ai nevoie. Dacă îl implici şi pe El în îngrijirea copiilor tăi, El va putea purta o mare parte din povara ta.
Spre exemplu, în cazul în care copilul tău trece printr‑o perioadă mai dificilă iar tu îţi pierzi răbdarea cu el, cere‑i lui Iisus să te ajute. Duhul Său te va calma, îţi va da soluţiile şi te va ajuta să treci prin furtuna de dificultăţi. El îţi poate umple inima şi mintea cu dragostea Lui, astfel încât să ai răbdare mai presus de capacitatea ta firească de a avea răbdare. Sau în cazul în care copilul tău are obiceiul să‑ţi răspundă urât, cere‑i lui Iisus să‑ţi arate de unde a provenit această problemă şi cum să o corectezi. El îţi înţelege copilul, până în străfundurile inimii sale, şi are toate răspunsurile.