„Cu inima mâhnită zic: Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine”. 1 „Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost”. 2
Dacă te simți copleșit, urcă pe Stâncă. Tu Mă ai pe Mine, Stânca, și te poți baza pe capacitatea Mea de a te susține prin orice amenință să te copleșească. Când te simți slab din cauza îngrijorărilor și poverilor tale, când simți că depresia începe să-ți întunece gândurile și să te împovăreze cu disperare, poți urca pe Stâncă și te poți odihni în harul Meu.
Unele perioade din viața ta pot fi confuze. Uneori s-ar putea să fii aruncat încoace și încolo și să te simți nesigur, fără să știi ce îți aduce viitorul și încontro să o apuci. Este firesc ca în astfel de momente să îți fie teamă.
Tu ești precum ucenicii Mei când erau în barcă când valurile urlau și furtuna răcnea, iar ei au stigat: „Învățătorule! Ajută-ne! Pierim!” 3 Ei au crezut că vor muri din cauză că furtuna era prea mare. Și tu poate simți că turbulențele emoțiilor tale și ale vieții tale sunt prea mari. Dar amintește-ți că Eu sunt Stăpânul ambarcațiunii tale. Eu pot liniștii mările. Eu te pot susține prin orice furtună, indiferent cât de mult ar dura. Contează pe Mine. Eu nu te voi lăsa și nu te voi părăsi; 4 Eu îți voi fi ajutorul și tăria de care ai nevoie în mijlocul acestei turbulențe. Ține-te de Cuvântul Meu, crede în Mine prin furtună, conștientizează faptul că Eu nu te-am părăsit niciodată și nu te voi părăsi niciodată, iar Eu pot face ca toate lucrurile să conlucreze spre bine.
Caută lumina de la capătul tunelului. Odihnește-te în Mine și vei găsi o tărie pe care nu o cunoști.