Jurnalul recunoștinței

Nu îmi amintesc cum scriu acest cuvânt! Cum exprim corect această idee? Nu reușesc să îmi pun gândurile pe hârtie!

Eram foarte ruginită cu scrisul. Nu am mai avut ocazia din școală să îmi pun gândurile în ordine pe hârtie și consecințele se vedeau. Apoi mi‑am amintit de un curs de compunere care mi‑a plăcut la școală.

Așa mi‑a venit ideea jurnalului de slavă. Înainte de asta îmi notam cu abrevieri treburile zilnice cu scop strict organizatoric. Spre exemplu: „8 aprilie: Trimite pachet la fiică și vizitează Mary” sau „Mers la doctor, începe tratament antigripal”. Însă acest jurnal urma să fie diferit. Acest jurnal va fi mai mult decât o listă de evenimente; mă voi gândi la cele întâmplate în acea zi și îmi voi așterne pe hârtie gândurile și sentimentele.

Și cel mai important, mi‑am pus o condiție: nu voi spune nimic negativ despre oameni sau situații. Orice voi scrie va fi cu o inimă pozitivă – chiar dacă situația va părea nedreaptă, persoana contradictorie sau ziua complet neagră!

A fost terapeutic. Am învățat să scriu rugăciuni prin care să pun în mâinile capabile ale lui Dumnezeu situațiile neplăcute. Cu cât am scris mai mult din perspectiva pozitivă, am înțeles mai clar situațiile, am devenit pozitivă față de ceilalți oameni și au început să‑mi vină în minte soluții posibile. Acest tip de jurnal mi‑a reamintit de „Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile”1 știind că „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu”2.

În felul acesta am învățat nu numai să‑mi număr binecuvântările zilnice, dar și să încredințez aspectele neplăcute în rugăciune. Aceste gânduri scrise și rugăciuni sunt ca un fel de declarații ale credinței mele, la care pot face referire când privesc în urmă. Așa mi‑a devenit mai firesc să privesc situațiile din viața mea prin prisma slavei.

Și ca bonus, prin exersare, mi‑am îmbunătățit și scrisul și exprimarea creativă. Mi‑am cumpărat un stilou de caligrafie pentru titluri, iar uneori folosesc litere de o caligrafie mai aparte sau îmi ilustrez puțin paginile. Îmi reamintesc zilnic „Dacă ne oprim să gândim, găsim motiv să mulțumim”3.

  1. 1 Tesaloniceni 5:18
  2. Romani 8:28
  3. Autor necunoscut