Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.1

Dumnezeu și‑a trimis Fiul în lume la un anumit moment și într‑un anumit loc ca să trăiască ca ființă umană, să moară pe cruce și să fie înviat din morți, ca prin El să răscumpere omenirea decăzută, încât oamenii să poată intra în Împărăția Sa și într‑o relație specială cu El. Cele patru Evanghelii ne spun această poveste – povestea unei ființe umane unice, un evreu din Galileea, un om care era în multe privințe la fel ca oricare dintre noi. În același timp, El era foarte diferit de orice om care a trăit vreodată.

Evangheliile ne spun despre ceea ce Îl făcea diferit pe Iisus. Ele ne învață că El a venit în lume ca să‑și dea viața pentru omenire și cum, prin moartea și învierea Sa, omenirea poate intra într‑o relație nouă cu Dumnezeu. Iisus nu a venit ca să‑i învețe pe oameni să fie buni; El a venit ca să le dea puterea de a fi buni prin sacrificiul Său suprem pentru noi toți. Nu există poveste mai importantă decât aceasta, deoarece modul în care oamenii răspund acestui individ unic le hotărăște destinul pentru eternitate.2 Prin această poveste înțelegem cadoul important care ni se face: cadoul de a deveni copii ai Tatălui nostru ceresc, o modalitate de a deveni parte din familia Sa și minunea de a trăi cu El pentru totdeauna.

Evangheliile pun temelia credinței creștine. Din paginile lor noi învățăm că Iisus a fost mai mult decât un om bun și drept, mai mult decât un învățător de moraluri și etici și mai mult decât un făcător de minuni. Din Evanghelii aflăm că Iisus este Mântuitorul promis de Dumnezeu. Din Evanghelii aflăm despre împlinirea promisiunii lui Dumnezeu, aceea că prin patriarhul evreu Avraam întreaga lume va fi binecuvântată.3

Iisus a trăit cu mai bine de 2000 de ani în urmă, iar Evangheliile au fost scrise cu câteva decenii după moartea și învierea Sa, de către credincioși din acea vreme. Scopul lor prin redactarea poveștii lui Iisus era ca aceasta să se păstreze și să se transmită mai departe. Ei au scris povestea în așa fel încât să inspire credința altora4 și au avut succes. Există un șir neîntrerupt de credincioși de atunci și până în prezent. După 2000 de ani noi citim aceeași Evanghelie, asemenea primilor creștini, și are puterea să ne transforme viețile așa cum le‑a transformat și lor.

Evangheliile nu sunt primele scrieri despre Iisus. Se consideră că Pavel și‑a scris scrisorile către credincioși între anii 49-67 d.H., ceea ce înseamnă că unele erau în circulație înaintea Evangheliilor. Alte epistole, scrise la începutul anilor 60 d.H., este posibil să fi precedat și ele Evangheliile. Iar după obiceiul vremii este foarte posibil ca poveștile și învățăturile lui Iisus să fi circulat pe cale orală. Cei care L‑au cunoscut personal pe Iisus probabil că au spus și altora povestea vieții Lui, au descris miracolele făcute de El, au repovestit pildele Sale și au împărtășit și alte detalii despre viața Lui.

Intervalul de timp dintre moartea și învierea lui Iisus (c. 33 d.H.) și prima Epistolă a lui Pavel este probabil de 15 ani. Prima Evanghelie a fost scrisă după aproximativ 30 de ani de la moartea lui Hristos. După cum au notat cei care au scris Epistolele, este clar că ceea ce au transmis ei prin scrierile lor corespunde cu ceea ce au scris mai târziu cei care au scris Evangheliile.

Epistolele ne spun că Iisus a fost un descendent al lui David,5 evreu crescut sub legea mozaică,6 blând și umil,7 fără păcat,8 ispitit9 dar neprihănit10. Aflăm de asemenea că a întâmpinat opoziție,11 că a fost trădat,12 că a suferit fără să se opună,13 a fost crucificat14 și a înviat din morți15.

Evangheliile se concentrează asupra perioadei de activitate a lui Iisus. Două dintre Evanghelii ne istorisesc nașterea Lui, iar una vorbește pe scurt despre perioada copilăriei Sale, când avea cam 12 ani. În afară de aceste detalii specifice nu mai știm nimic despre viața Lui până la evenimentul botezului Său, de către Ioan Botezătorul. Viața Lui dinainte de perioada de activitate nu a fost prioritatea sau scopul scriitorilor Evangheliei. În schimb, ei au scris despre ceea ce a spus și a făcut Iisus în timpul perioadei Sale publice, mesajul pe care L‑a promovat și modul în care L‑a transmis. Ei ne povestesc despre faptele Sale, despre miracolele făcute, despre poveștile spuse, despre modul în care a murit și cum a înviat din morți. Ei ne învață că El a fost singurul Fiu al lui Dumnezeu, singurul care este atât Dumnezeu cât și om și că motivul pentru care a luat formă umană a fost ca noi să putem trăi cu Dumnezeu pentru totdeauna. Pe scurt, scopul principal al Evangheliilor este să transmită vestea bună a mântuirii disponibile prin Iisus Hristos.

Evangheliile învață credincioșii și despre relația în care intrăm odată ce devenim copii ai lui Dumnezeu. Ele pun temelia vieții noastre odată ce am devenit creații noi prin mântuire și primirea Duhului lui Dumnezeu în noi. Evangheliile ne dau informații care ne pot afecta viețile pentru eternitate, ne ajută să avem o perspectivă asupra lumii bazată pe fundația adevărului și ne ghidează spiritual, moral și etic în călătoria vieții noastre.

Dacă înțelegem mai profund ceea ce ne învață Evanghelia putem avea o relație mai amplă cu Dumnezeu. Dacă pătrundem conceptele mai profunde din cuvintele și faptele lui Iisus, din pildele, predicile și miracolele Sale, dacă le putem vedea prin ochii celor care le‑au văzut chiar atunci, în conjunctura Palestinei primului secol, atunci putem vedea profunzimea și frumusețea mesajului Său. Așa putem ajunge să avem o înțelegere mai profundă asupra vieții lui Iisus, o apreciere mai mare pentru „adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu”16 și, în final, o credință mai puternică.

Evangheliile ne dau principii fundamentale care să ne călăuzească spre o viață împlinită și să ne ajute să facem alegeri și să luăm decizii bazându‑ne pe adevărurile eterne date de Mântuitorul nostru. Ne este vital să cunoaștem Evangheliile și învățăturile din ele ca să trăim o viață centrată pe Dumnezeu, ceea ce ne va conduce spre bucurie, în viața asta și în cea următoare.

Iubeam Evangheliile, dar după ce le‑am studiat mai bine în ultimii ani am ajuns să le apreciez mai bine profunzimea, frumusețea și puterea de a schimba vieți. Citirea lor mi‑a îmbogățit viața în multe feluri. M‑au ajutat să‑mi întăresc înțelegerea, credința și legătura cu Dumnezeu.

  1. Galateni 4:4-5↑
  2. Vezi Ioan 3:16-18.↑
  3. Vezi Geneza 12:2-3.↑
  4. Vezi Ioan 20:31↑
  5. Vezi Romani 1:3.↑
  6. Vezi Galateni 4:4.↑
  7. Vezi 2 Corinteni 10:1.↑
  8. Vezi 2 Corinteni 5:21.↑
  9. Vezi Evrei 2:18.↑
  10. Vezi 1 Petru 3:18.↑
  11. Vezi Evrei 12:3.↑
  12. Vezi 1 Corinteni 11:23.↑
  13. Vezi 1 Petru 2:21-23.↑
  14. Vezi 1 Corinteni 1:23.↑
  15. Vezi 1 Corinteni 15:4.↑
  16. Romani 11:33↑