După cum probabil multe mămici la primul copil pot spune, nimic nu este mai interesant pentru mine decât să-mi observ fetița. Expresia feței ei, bucuria ochilor ei, curiozitatea ei – aproape orice face provoacă în mine acea dragoste maternă. Și, într-o zi minunată, am realizat că tot așa și Iisus, în dragostea Lui necondiționată, mă privește pe mine.
Privind-o pe Ashley Elle a mea stând în capul patului și uitându-se la mine cu ochișorii ei albaștri strălucitori, numai zâmbete, m-am gândit: Cum aș putea să n-o iubesc? Bineînțeles că la cele șase luni ale ei este la fel de activă ca un cățeluș, uneori face mizerie, se supără, se scoală în mijlocul nopții și vrea de mâncare când eu nu vreau altceva decât să dorm, dar, indiferent de ce face, nu pot să n-o iubesc și să n-am grijă de ea!
Apoi mi-am amintit de ziua precedentă, când m-am simțit la pământ și departe de Dumnezeu. Făcusem atâtea greșeli! Cu siguranță că Dumnezeu nu mă mai iubea – sau cel puțin așa mi se părea mie. Dar când am privit în ochii bebelușului meu, El mi-a vorbit: „Cum pot să nu te iubesc? De ce aș dori să nu mai am grijă de tine? Tu ești bucuria inimii Mele. Desigur, nu ești perfectă și uneori încurci lucrurile, dar toate sunt parte din procesul de maturizare. Dragostea Mea pentru tine este constantă și neschimbată. Și, nu-ți fă griji, căci tu vei fi totdeauna fetița Mea!”
* * *
Dacă cineva simte nevoia de ceva măreț, ceva infinit, ceva care să-l ajute să conștientizeze prezența lui Dumnezeu, nu trebuie să meargă prea departe. Cred că văd ceva mai profund, mai infinit și mai etern decât oceanul în expresia din ochii unui bebeluș trezindu-se de dimineață gângurind sau râzând pentru că simte soarele strălucindu-i pe pătuț. – Vincent van Gogh (1853-1890)
Copiii tăi sunt cel mai mare dar pe care ți-l va da Dumnezeu vreodată, iar sufletele lor sunt cea mai mare responsabilitate pe care El ți-o va încredința. Petrece timp cu ei, învață-i să aibă încredere în Dumnezeu. Fii un om în care ei pot avea încredere. La bătrânețe nimic altceva nu va conta mai mult. – Lisa Wingate