De la creştini se aşteaptă să fie oameni buni. De fapt, mulţi ne-creştini se aşteaptă la mai multe de la creştini decât de la ei înşişi sau de la alţii. Iisus Însuşi le-a zis primilor creştini: „Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri”. 1 Asta nu înseamnă că trebuie să ne purtăm de parcă noi suntem mai buni. Aceasta nu este bunătatea pe care o dă Iisus. Ci mai degrabă bunătatea din inimă arătată prin sinceritate, empatie, ajutorare şi multe alte feluri.
Din păcate noi creştinii putem prelua şi ideea greşită că trebuie să fim perfecţi, ceea ce, bineînţeles, nici unul dintre noi nu este sau nu poate fi. Suntem cu mult mai buni dacă facem ce putem mai bine, dacă ne mărturisim cu sinceritate şi smerenie defectele şi greşelile, iar apoi Îi dăm lui Dumnezeu slava pentru orice lucru bun pe care îl facem. Aceasta este ideea Lui de facere de bine.
Dacă faci ce poţi tu mai bine şi ai încredere în Dumnezeu pentru restul atunci bunătatea Sa va străluci.
- Matei 5:14-16↑