Copiii – şi mulţi dintre adulţi, inclusiv subsemnata – iubesc povestea lui Aladin. Aventura, obiectele magice, binele contra răului şi povestea de succes a băiatului cerşetor transformat în prinţ de duhul uimitor. Există ceva ce îi atrage pe oameni la această poveste de succes rapid şi uşor. În loc să se autodisciplineze şi să muncească din greu ca să aibă succes, Aladin s-a folosit de magie.

Totuşi, în viaţa reală, împlinirea viselor are o altă formă. Poate că nu suntem binecuvântaşi cu duhul magic din lampa lui Aladin, sau cu zâna, naşa bună a Cenuşăresei, însă fiecare dintre noi avem resursele necesare pentru a ne împlini multe din lucrurile pe care ni le dorim şi de care avem nevoie. În lumea reală lucruri precum a trece un test, a învăţa o deprindere sau a atinge un ţel important se întâmplă ca rezultat al stăpânirii unui singur lucru – pe noi înşine. Nu este la fel de uimitor iar succesul nu vine peste noapte; şi da, ar putea părea ca o înlocuire jalnică a duhului, sau a celor câteva cuvinte magice şi a prafului de zâne, însă este mai probabil să aibă un efect de durată în viaţa ta.

Stephen Covey, autorul cărţii Cele şapte obiceiuri ale oamenilor foarte eficienţi scrie: „Cei nedisciplinaţi sunt sclavii stărilor sufleteşti, a poftelor şi a patimilor”. Nu trebuie să mă uit decât la ultimele câteva zile ca să fiu foarte convinsă de lucrul acesta. Mie îmi place să cred să sunt un om independent, complet în control asupra emoţiilor şi dorinţelor mele, însă – privind la ultimele două situaţii în care am sărit peste exerciţiu fizic pentru că nu era temperatura potrivită, sau când „accidental” am început să urmăresc ultimele episoade din Crezi să ştii să dansezi în loc să mă ocup de termenele limită la scrierile mele – trebuie să recunosc că nu sunt în totdeauna „în control” asupra mea însămi aşa cum mi-aş dori să fiu.

Dacă aş trăi azi după cum îmi dictează „starea sufletească, poftele sau patimile” aş începe prin a dormi cât mai mult dimineaţa din cauză că am urmărit filme până târziu. Poate că m-aş trezi pe la 3 după-amiaza şi apoi aş decide că nu am chef imediat de muncă. Dacă mi-ar fi foame m-aş duce la magazin ca să mă răsfăţ cu un pachet din cipsurile mele preferate. Când aş reveni acasă sunt foarte sigură că m-aş gândi că, dacă ziua tot este în mare parte trecută nu are sens să mai încep ceva şi mai bine să mă relaxez. …

Ideea este că şi în starea cea mai profundă de comă sufletească după vizionare prelungită de filme şi chiar şi când am hotărât să renunţ la rutina mea zilnică de exerciţii fizice, în mine există o dorinţă contrară, de a nu lenevi. Vreau să fac mai multe cu viaţa mea decât să fiu sclavul stărilor mele sufleteşti sau al impulsurilor. Doresc să călătoresc; doresc să-mi încep afacerea mea; doresc să scriu cărţi; doresc ca mai târziu să fiu o doamnă de 90 de ani în formă şi sănătoasă care încă se mai bucură de fiecare zi. Greul constă în a-mi amâna satisfacerea imediată pentru a obţine câştiguri pe termen lung. Cu alte cuvinte: trebuie să învăţ cum să mă controlez în prezent pentru a putea avea viitorul pe care mi-l doresc.

Învăţând cum să ne controlăm impulsurile devenim oameni aşa cum doresc alţii să cunoască. Oamenii care se pot controla pe sine:

  • au o relaţie mai bună cu alţii pentru că au învăţat cum să-şi controleze temperamentul şi sentimentele de iritare asupra lucrurilor mărunte.
  • sunt în general mai sănătoşi datorită exerciţiilor fizice şi a obiceiurile alimentare sănătoase.
  • şi-au disciplinat mintea şi au învăţat cum să folosească cunoaşterea ca să-i ajute să aibă succes.
  • au un simţ sănătos al propriei valori deoarece se preţuiesc mult prea mult pe sine ca să se lase prinşi în obiceiuri negative sau autodistructive.
  • sunt de obicei mai fericiţi deoarece primesc ceea ce îşi doresc de la viaţă.

Opus cu aceasta Biblia ne spune că „Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri”. 1

Să înveţi să-ţi controlezi impulsurile şi dorinţele este o abilitate care te poate ajuta să ai succes în viaţă. Poate că îţi doreşti foarte mult un anumit lucru dar nu faci nimic ca să îl obţii. Partea cu „a obţine” necesită muncă din greu, ore prelungite, să strângi din dinţi, să renunţi la alte lucruri care ar putea să-ţi distragă atenţia – cu alte cuvinte: să te stăpâneşti pe tine însuţi. După toate cele spune, cea mai importantă soluţie pentru a realiza ceea ce îţi doreşti – cât şi cel mai mare impediment – eşti tu însuţi.

  1. Proverbe 25:28