Cum să îți faci partea ta

O parte tristă a zilei mele este când ascult știrile. Aproape toate sunt despre oameni în situații groaznice. Atât creștini cât și necreștini se confruntă într‑un fel sau altul cu suferințe dureroase, în multe părți de lume.

Majoritatea știrilor sunt despre situații tragice. De la crize financiare la terorism, la războaie și conflicte, violență legată de droguri, oameni fără adăpost, persecuția creștinilor, dezastre datorate schimbărilor climaterice, terenuri rămase minate, lipsa apei în diferite părți ale lumii și guverne foarte represive.

Dacă ne gândim prea mult la toate relele și nu facem nimic, acestea ajung să ne deprime, doar dacă nu le aducem lui Dumnezeu în rugăciune. Pe de altă parte, El folosește în viața mea personală aceste lucruri ca să privesc către El pentru speranță în această lume sfărâmată.

De multe ori mă ajută să îmi iau mintea de la problemele și de la dificultățile mele dacă mă gândesc la situațiile teribile în care se află alții. Conștientizând în mod repetat suferința și trauma pe care o cunosc atât de mulți oameni zilnic mă ajută să îmi reamintesc de relativa lipsă de importanță a propriilor mele dificultăți și să îmi dau seama cât de binecuvântată sunt să nu fiu în general atinsă de multe din aceste lucruri extrem de triste și de dificile.

Îmi dau seama cât sunt de bogată și de binecuvântată în spirit și cât de multe lucruri materiale am. Piciorul meu pășește pe drumuri plăcute, ochii mei se delectează cu pajiști liniștite, urechile mele ascultă muzică minunată. Eu nu aud bombele războiului. Eu nu beau apă poluată. Eu nu trăiesc într‑o cutie de carton. Eu nu aud cuvinte crude din partea unor conducători duri. Eu nu sunt închisă într‑o celulă jegoasă.

Eu trăiesc în pace. Majoritatea oamenilor cu care interacționez zâmbesc și spun cuvinte frumoase. Eu am libertatea de a vorbi deschis despre credința mea. Eu mă pot bucura de cei dragi mie. Eu mă distrez cu prietenii și cu familia. Am un pat călduros. Pot ieși din casă fără frică.

Sunt cu adevărat binecuvântată în multe feluri pe care aș putea să le subestimez!

Ascultând știrile mă ajută să mă rog pentru cei care suferă în lume; apoi mă ajută să fiu și mai pozitivă și mai recunoscătore pentru „ușurința” poverilor mele, care sunt nimic în comparație cu poverile multor altor oameni.

Noi, creștinii, s‑ar putea să avem de suferit și poate uneori nu ne simțim prea bogați, însă în spirit și din punct de vedere al proviziilor, al libertăților și al răspunsurilor la întrebările vieții, noi suntem foarte binecuvântați.

În consecință noi avem responsabilitatea de a împărți ceea ce avem cu cei pe care Domnul ni‑i scoate în cale și să ne rugăm pentru cei care suferă și care se confruntă cu pierderi majore.

Când vezi suferința și nevoile disperate ale multor oameni în lume s‑ar putea să simți că nu ai prea multe de oferit. Însă, în ciuda dificultăților, a deficiențelor, a inferiorității, a dizabilității, a nenorocirilor, sau  a obstacolelor, putem să ne facem partea noastră pentru Iisus. Precum băiatul care și‑a dat prânzul lui Iisus ca să îi ajute pe alții.1 Și chiar a ajutat! În plus, ceea ce a realizat Iisus în acea zi, cu ce a oferit băiatul, a schimbat viața lui și a altora pentru totdeauna.

Să nu subestimezi lucrurile mici pe care le poți face: zâmbetul care poate înveseli o inimă, cuvintele care pot fi o încurajare, broșura ce poate transmite dragostea lui Iisus, micul dar pentru munca lui Dumnezeu sau contribuția în ajutorul săracilor. El folosește unele dintre cele mai mici lucruri și unii dintre cei mai slabi oameni ca unelte, ca să aibă un impact cât mai mare în viața altora.2

Dumnezeu  a lăudat‑o pe văduvă care, deși a dat foarte puțin comparativ cu alții, a dat mai mult decât cei bogați pentru că a dăruit tot ce avea. El a spus: „Căci toți aceștia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat, din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască”.3 El vede în inima ta și știe cât ai sacrificat și apreciază corect lucrul acesta.

  1. Vezi Ioan 6:9-13.
  2. Vezi Corinteni 1:26-28.
  3. Luca 21:4